În cadrul orelor de „Educaţie tehnologică și aplicații practice”, se pot realiza diferite aplicaţii practice. Orientarea procesului de activitate practică a elevilor trebuie făcută spre reprezentarea propriilor sentimente, atitudini, găsind mijloace proprii de reprezentare, deprinderi de mânuire şi de alegere a instrumentelor şi materialelor necesare (carton, hârtie, lemn, paie, polistiren, creioane simple şi colorate, cariocă, beţişoare arse la capăt, scobitori, beţe de chibrituri, sârme, material plastic, cauciuc, sticlă, plastelină, hârtie glasată, deşeuri textile, pânză, material din natură, etc.) care prin diversitatea formelor şi varietatea coloritului, a posibilităţilor de îmbinare, oferă un cadru larg dezvoltării imaginaţiei şi gândirii creatoare (frunzele, seminţele, florile, diversele legume şi fructe etc).
În aceste ore, se poate dezvolta sensibilitatea estetică contribuind la formarea gustului artistic prin intermediul mijloacelor de realizare a produsului, prin modul de îmbinare şi alăturare a materialelor, prin modalităţile de decorare alese. Formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei, sentimente, trăiri, stări interioare prin intermediul culorilor, formelor, proporţiilor acestora etc.
În conceperea şi realizarea unor lucrări, elevilor li se oferă posibilitatea de a li se dezvolta imaginaţia, fantezia creatoare, manualitatea, simţul practic, spiritul de echipă, capacitatea de cooperare şi colaborare, toate acestea ducând mai târziu la lărgirea ariei de orientare profesională.
Activitatea desfăşurată în cadrul activităţilor practice de la Educaţie tehnologică și aplicații practice stimulează activitatea de cunoaştere a elevilor, permite aplicarea în practică a cunoştinţelor însuşite, consolidarea şi aprofundarea lor. Desfăşurarea activităţilor practice permit educarea şi dezvoltarea multor procese psihice (percepţia, spiritul de observaţie, reprezentările, atenţia, memoria, gâdirea, imaginaţia) şi a unor însuşiri de personalitate: spiritul de iniţiativă, încrederea în posibilităţile proprii, dorinţa de a lucra în colectiv, atitudinea creatoare faţă de frumos, simţul estetic, atitudinea justă faţă de muncă şi rezultatele ei, perseverenţa, sârguinţa, hărnicia.
Tot o metodă activă de rezolvare de probleme prin stimularea creativității este și metoda lui Edward De bono, „Șase pălării gânditoare”.
Metoda „Șase pălării gânditoare”
Diferitele moduri de gândire şi avantajele acestora sunt foarte clar ilustrate de Edward de Bono în ale sale „Şase pălării gânditoare,” o metodă activă, inedită, de gîndire creativă. Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei.
Astfel, se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă tema supusă discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile.
De exemplu, se poate aplica această metodă inedită, la clasa a VI-a, la unitatea de învățare – „Mediul construit”, lecția: „Macheta: construcție la scară, bugetul financiar, de timp, disciplina bugetului necesar realizării unui produs”, aplicația: „Macheta unei zone a localității”.
Astfel, pălăria poate fi purtată individual – şi atunci elevul respectiv îşi îndeplineşte rolul – sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de faptul că:
- Pălăria albastră → clarifică
- Pălăria albă → informează
- Pălăria verde → generează ideile noi, creator
- Pălăria galbenă → aduce beneficii
- Pălăria neagră → identifică greşelile
- Pălăria roşie → spune ce simte despre
Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării aplicației primite:
Pălăria albastră: defineşte sarcina. Care sunt etapele necesare pentru realizarea machetei?
- stabilirea tipului de machetă;
- realizarea unei schiţe pentru macheta stabilită;
- alegerea materialelor necesare şi modalitatea obţinerii lor;
- stabilirea uneltelor necesare;
- sarcinile pe care le primeşte fiecare elev din grupă pentru realizarea machetei.
Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu aplicația primită.
Pălăria verde: vizează soluţiile posibile. Realizarea schiţelor pentru macheta stabilită îndicând mai multe posibilităţi.
Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii propuse. Pentru fiecare soluţie dată indică care sunt dezavantajele şi greutăţile ce se pot întâmpina.
Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse. Pentru fiecare soluţie dată indică care sunt etapele ce se pot realiza fără să se întâmpine greutăţi.
Pălăria albă: leagă soluţiile de informaţiile disponibile, răspunzând la întrebări de genul: „Au soluţiile propuse o bază reală?”
Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: „Ce simţiţi în legătură cu soluţiile propuse?”, „Vă place?”, „Ce credeţi că putem face să fie mai frumos?”
Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe.
„Pălăriile gânditoare” pot fi purtate pe rând de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi în discuţie pot fi sub aceeaşi pălărie în acelaşi timp. Astfel se pot folosi formule de genul: „Hai să încercăm şi pălăria verde”, „Căutăm idei noi.” sau „Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă”. Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuţie, nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei.
Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul. Cu sistemul pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să renunţe la negativism, încercând o altă pălărie (perspectivă) verde, de exemplu.
Avantajele metodei „Pălăriile gânditoare”:
- stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală;
- dezvoltă capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt;
- încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
- dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale;
- este o tehnică uşor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;
- determină şi activează comunicarea şi capacitatea de a lua decizii;
- încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă şi completă.
Prin împletirea mai multor metode de lucru (aplicaţie practică, lucrul în echipă, metoda „Șase pălării gânditoare”) activitatea a fost mult mai interesantă, mai atractivă.
Un alt exemplu: Clasa a V-a, unitatea: „Alimente și produse alimentare”, lecția: „Alimentația echilibrată a omului și satisfacerea nevoii de hrană”, aplicația: Alimentația echilibrată vă ajută să obțineți performanțele dorite la învățătură și în sport. Folosind metoda pălăriilor gânditoare exprimați-vă ideile despre „alimentația echilibrată”.
PĂLĂRIA ALBĂ – INFORMATORUL. 1. Ce informații aveți despre alimentația echilibrată? 2. Ce informații ați vrea să aflați despre aceasta?
PĂLĂRIA ROȘIE – PSIHOLOGUL. Ce alimente consumați zi de zi pentru că vă plac?
PĂLĂRIA GALBENĂ – OPTIMISTUL. Ce alimente ați dori să reduceți cantitativ sau chiar să eliminați din alimentație? De ce ?
PĂLĂRIA NEAGRĂ – PESIMISTUL. La ce riscuri vă expuneți dacă nu respectați porțiile corecte în alimentație?
PĂLĂRIA ALBASTRĂ – MODERATORUL. 1. Ce schimbări vă propuneți să faceți în alimentația voastră? 2. Ce alimente noi doriți să încercați?
PĂLĂRIA VERDE – CREATORUL. Care sunt condițiile de respectat pentru a ne menține o greutate normală?
Un sistem de învăţământ bazat numai pe achiziţionarea de cunoştinţe, de modele prefabricate nu va avea şanse de a modela indivizi bine pregătiţi care să-şi controleze singuri gândirea şi să-şi folosească toate energiile de care dispun. Sistemul de învăţământ trebuie să respecte metodologia creativităţii astfel încât elevul să prindă curaj să cerceteze necunoscutul, noutatea nemaifiind un obstacol, ci o provocare, creativitatea oferind posibilitatea de a comunica cu sine însuşi şi cu lumea întreagă.
PĂLĂRIA ALBĂ – Gânditorul cu pălarie albă acţionează în termeni de fapte şi cifre; este neutru şi obiectiv. Deşi este disciplinat şi ştie unde vrea să ajungă, nu oferă interpretări personale sau opinii.
PĂLĂRIA ROŞIE – Este pentru emoţii. Ea acoperă sentimentele obişnuite precum teama, neplăcerea, suspiciunea, dar şi pe cele mai complexe, implicate în emiterea de judecăţi, cum ar fi intuiţia, bunul gust şi simţul estetic.
PĂLĂRIA GALBENĂ – Gânditorul cu pălărie galbenă este pozitiv şi constructiv, preocupat să facă lucrurile să meargă. El urmăreşte valori şi beneficii şi sprijină strălucirea, lumina, optimismul şi oportunitatea.
PĂLĂRIA NEAGRĂ – Gânditorul cu pălărie neagră identifică ceea ce nu este bine, gândeşte asupra a ceea ce nu merge, ce este riscant, periculos şi descrie greşelile. Dată fiind repulsia puternică a oamenilor de a accepta fapte care le contrazic modul de gândire, aceasta nu se poate face fără pălăria neagră.
PĂLĂRIA ALBASTRĂ – Gânditorul cu pălărie albastră organizează procesul de gândire, definind problemele şi conturând întrebările. Este
responsabil cu rezumatul, privirea de ansamblu şi concluziile, monitorizează progresele şi urmăreşte
PĂLĂRIA VERDE – Gânditorul cu pălărie verde este creativ. Culoarea simbolizează fertilitatea, dezvoltarea şi valoarea seminţelor. Este o abordare care generează noi concepte şi percepţii, spărgând modelele convenţionale de gândire. Purtătorul pălăriei verzi este util în primul rând pentru căutarea variantelor.
Astfel, profesorul creativ oferă posibilitatea elevilor de a-și spune părerea într-o atmosferă neautoritară, promovând o atitudine deschisă, respectă opiniile celorlalți, întărește constant convingerea elevilor că pot emite idei valoroase antrenându-i în procesul de evaluare, comunicându-le criteriile de evaluare și oferindu-le timpul necesar exersării propriilor capacități. Pentru a stimula activismul și creativitatea elevului, profesorul însuși trebuie să fie un tip creativ și activ, să manifeste un comportament și o atitudine pozitivă în acest sens.
Bibliografie
1. Rotaru I.C., Vlăduț D., Băsu M. – Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice, clasa a V-a, Manual, Editura Corint Logistic, Bucureşti, 2022
2. Constantin R., Millea F. – Tehnologie 9, T9, Editura Agendaro, Bucureşti, 2012
3. Eduard De Bono – Șase pălării gânditoare, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2007
4. Eduard De Bono – Gândirea laterală, Editura Curtea Veche Publishing, București, 2006
5. Stoica A. – Creativitatea elevilor. Posibilități de cunoaștere și educare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983