Modalitățile de realizare a obiectivelor ecologice la fiecare clasă depind, în mare parte şi de mijloacele de învățământ, care sunt eficiente și utile din punct de vedere informativ, dar şi formativ. În funcţie de tematica propusă, dar şi de nivelul clasei, alături de mijloacele şi materialele existente, se pot crea cu copiii alte materiale care vor putea fi de un real folos la alte discipline sau de ajutor pentru alţi copii din şcoală.
Aici poate fi amintită o altă modalitate, cu caracter practico-formativ: activităţile practice de realizare a unor colaje, truse ecologice, ierbare, insectare, coşuri ecologice de interior şi de exterior, colecţii de seminţe, colecţii de materiale refolosibile, modele de jucării şi obiecte de îmbrăcăminte din materiale refolosibile, colivii de păsări etc.
Cu prilejul realizării acestor activităţi, elevii redescoperă sursele inepuizabile ale mediului înconjurător, observă şi participă direct la acţiuni de colectare şi selectare a “comorilor” naturale. Astfel, elevii sunt educaţi să-şi menţină vie curiozitatea, să studieze materialele adunate, să le folosească şi în alte activităţi, dând frâu liber imaginaţiei şi creativităţii. În acest an şcolar, am început să îi iniţiez în acţiunea de colectare a frunzelor, care apoi au fost folosite în realizarea de colaje, cu scopul participării la o expoziţie. Acţiunea de colectare a materialelor din natură a continuat o dată cu sosirea primăverii, în vederea realizării unui ierbar.
Desfăşurarea orelor de Educaţie tehnologică este de neconceput fără asigurarea lor, în prealabil, cu materia primă necesară şi astfel, prin intermediul acestui obiect de învăţământ, iniţiem copiii în refolosirea deşeurilor. De la unele din obiectele utilizate de către om rămân resturi pe care mulţi le aruncă fără a se gândi la faptul că unele pot fi refolosite: într-un mod util unele, artistic decorativ altele.
Ne folosim de lecţiile de Educaţie tehnologică pentru a explica elevilor că materialele refolosibile prin topire sunt: hârtia, sticla, plasticul şi metalele. Rumeguşul rămas de la prelucrarea lemnului este refolosit prin lipire şi presare, rezultând PAL-ul, din care se fac diferite obiecte de mobilier, dar, prin aplicare pe un suport de carton şi colorare în acuarele, elevii obţin din rumeguş colaje precum „Ursuleţul”, „iepuraşul”. Alte resturi oferite de natură folosesc elevii în realizarea unor obiecte artistice cum ar fi: frunzele (mai ales cele de toamnă cu o gamă variată de culori), firele de iarbă sau petalele de fiori, coji de nucă sau ouă, dopuri de plută, crenguţe din care se realizează diferite peisaje, figurine. Elevii privesc şi admiră frumuseţea firii, varietatea plantelor, forma şi culoarea lor. Adună frunzele care „se desprind şi se leagănă în vânt”, castanele căzute pe alei, ghinda de la poalele copacilor, petalele florilor uscate de bruma argintie, nucile rămase prin iarbă, conuri de brad, toate formând o paletă de materiale cărora, prin măiestrie şi migală, elevii ie vor da altă întrebuinţare.
Observarea directă a fenomenelor naturii oferă tot atâtea posibilităţi de a explica ceea ce se întâmplă cu el, influenţa pozitivă sau negativă a omului în natură.