Întrucât nevoia de comunicare este vitală, am propus în această lucrare să analizez modul în care profesorul psihopedagog identifică cauzele lipsei de comunicare la copiii cu tulburări în neurodezvoltare, sursele, care determină o comunicare eficientă la copiii cu tulburări neurodevelopmentale, consecinţele asupra vieţii precum şi strategii de comunicare eficientă utilizate de către profesorul psihopedagog pentru o mai bună relaţionare cu elevii cu tulburări neurodevelopmentale.
Obiectivele cercetării
- Analiza comparativă a nivelului de dezvoltare a domeniului personal-social la elevii cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare, în etapa de preintervenție și postintervenție.
- Analiza comparativă a nivelului de dezvoltare a domeniului cognitiv la elevii cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare, în etapa de preintervenție și postintervenție.
- Analiza comparativă a nivelului de dezvoltare a domeniului comunicare la elevii cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare, în etapa de preintervenție și postintervenție.
- Analiza comparativă a nivelului de dezvoltare a domeniului psihomotricitate fină la elevii cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare, în etapa preintervenție și postintervenție.
Ipoteze generale
1. Competențele personal – sociale ale elevilor cu tulburări neurodevelopmentale încluși în cercetare se îmbunătățesc ca urmare a implementării unor activități specifice de intervenție.
2. Competențele cognitive ale elevilor cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare se îmbunătățesc ca urmare a implementării unor activități specifice de intervenție.
3. Competențele de comunicare ale elevilor cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare se îmbunătățesc ca urmare a implementării unor activități specifice de intervenție.
4. Competențele psihomotrice ale elevilor cu tulburări neurodevelopmentale incluși în cercetare se îmbunătățesc ca urmare a implementării unor activități specifice de intervenție.
Descrierea eșantionului
Lotul de subiecţi este format din 10 elevi de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă “Constantin Pufan” din Dr. Tr. – Severin, cu vârste cuprinse între 6 – 15 ani, din care 3 elevi prezintă sindrom Down, 4 cu deficiențe mintale severe și 3 tulburare din spectrul autist.
Instrumentele utilizate în cercetare
Testul Carolina Curriculum pentru nou-născuți și preșcolari cu nevoi speciale este destinat să măsoare abilitățile rezultate în urma dezvoltării copiilor mici, cu vârsta între 0 și 24 luni, în vederea planificării și controlării programului de intervenție corectiv-terapeutică asupra copilului. Testul cuprinde 24 de arii ale dezvoltării, care, la rândul lor sunt incluse în 6 domenii ale dezvoltării: cunoaștere, comunicare, adaptare, relaționarea socială, deprinderii motorii generale, deprinderi motorii fine. În ceea ce privește scorarea itemilor sunt trei variante, respectiv: success (+), eșec (-) sau succes parțial (deprinderi în formare) (+/-)
Variabilele de lucru
a) Variabila experimentală – procedura diferenţiată de intervenţie;
b) Variabila dependentă – performanţele elevilor reflectate în scorurile Curriculumului Carolina.
Pe parcursul experimentului care a durat timp de patru luni – octombrie 2019 – ianuarie 2020, au fost realizate două serii de evaluări, una iniţială şi una finală, la începutul şi respectiv la finalul acestei perioade. Între aceste evaluări a fost utilizată ca variabilă experimentală strategia diferenţiată de recuperare prin învăţare la grupul experimental şi au fost monitorizate evoluţiile rezultatelor şcolare ale elevilor din cele două grupuri.
Prezentarea, prelucrarea și interpretarea datelor
La evaluarea inițială, toți elevii au prezentat un punctaj mic pe anumite domenii de dezvoltare. În perioada de aplicare a unor exerciții, și-au îmbunătățit cunoștințele, și-au dezvoltat abilitatea de a-și găsi soluții la probleme, capacitatea de a raționa independent, de a lua propriile decizii, abilitatea de a interacționa social cu ceilalți, au fost observate ameliorări în ce privește dezvoltarea motorie și emoțională, dezvoltarea abilităților de comunicare și cooperare, dezvoltarea limbajului, a mersului, echilibrului fizic în diferite ipostaze, au dobândit încredere în forțele proprii, au realizat produse deosebite prin calitate și estetică. La finalul perioadei de intervenție, a fost reaplicat testul (evaluarea finală) şi s-au înregistrat îmbunătățiri ale elevilor pe anumite domenii de dezvoltare.
Bibliografie
1. Burlea G., Burlea M. – Dicționar explicative de logopedie, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2004.
2. Gherguț A. – Sinteze de psihopedagogie specialǎ- Ghid pentru concursuri și examene de obținerea gradelor didactice, Ed. Polirom, Iași, 2005.
3. Păunescu C-tin – Deficiență mintală și organizarea personalității, E.D.P., București, 1977.