Elevii cu deficiență de intelect întâmpină numeroase provocări în dobândirea autonomiei personale și sociale. La ciclul gimnazial, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă devine esențială pentru integrarea ulterioară în comunitate și pentru creșterea calității vieții. Terapia ocupațională joacă un rol fundamental în acest proces, oferind activități adaptate care stimulează abilitățile funcționale și sprijină dezvoltarea personală.
- Ce sunt deprinderile de viață independentă?
Deprinderile de viață independentă includ un ansamblu de comportamente și abilități necesare pentru:
- îngrijirea personală (igienă, alimentație, îmbrăcare),
- gestionarea activităților zilnice (gospodărire, utilizarea banilor),
- orientarea în spațiul comunitar (transport, folosirea serviciilor),
- luarea deciziilor și asumarea responsabilităților.
Pentru elevii cu deficiență de intelect, aceste deprinderi nu se dezvoltă automat, ci necesită o abordare sistematică, repetitivă și susținută.
- Particularități ale elevilor cu deficiență de intelect în ciclul gimnazial
Elevii cu deficiență mintală ușoară sau moderată prezintă:
- ritm lent de învățare,
- dificultăți în generalizarea deprinderilor,
- nevoi speciale de susținere în contexte practice,
- grad diferit de autonomie, în funcție de severitatea deficienței.
Ciclul gimnazial este o perioadă critică, în care formarea deprinderilor de viață independentă poate consolida autonomia elevului și poate reduce dependența față de familie sau cadre didactice.
- Rolul terapiei ocupaționale în dezvoltarea autonomiei
Terapia ocupațională presupune activități intenționat structurate pentru a dezvolta:
- motricitatea fină și grosieră,
- coordonarea,
- atenția și memoria,
- autonomia personală și socială.
- Exemple de bune practici
Colțul gospodăresc în clasă
- Amenajarea unei zone funcționale cu chiuvetă, dulap, farfurii, prosoape, ustensile de bucătărie, detergenți etc.
- Activități: spălatul vaselor, curățatul legumelor, ștersul prafului, sortarea rufelor.
- Elevii învață prin demonstrație și repetiție, cu pictograme care indică fiecare pas.
„Ziua Gospodăriei” – rutină săptămânală
- O zi pe săptămână dedicată sarcinilor casnice simple: o întinsul mesei, o curățenia clasei, o aerisirea, o udarea florilor.
- Activitățile sunt împărțite pe echipe, fiecare cu roluri bine definite.
Atelier „Gătesc și mănânc sănătos”
- Gătit asistat: sandvișuri, salată de fructe, ceai, iaurt cu cereale.
- Elevii urmează pași simpli (cu imagini sau pictograme).
- Se insistă pe igiena mâinilor, spălarea vaselor și curățenia după masă.
„Să mergem la cumpărături” – simulare practică
- Activitate organizată în clasă sau în curtea școlii, cu standuri simulate.
- Copiii primesc „bani fictivi” (jetoane, bancnote colorate) și liste de cumpărături.
- Scop: exersarea interacțiunii, alegerea produselor, gestionarea banilor.
Excursii tematice în comunitate
- Vizite la: piață, magazin, farmacie, brutărie, poștă.
- Obiective: o recunoașterea locurilor publice, o respectarea regulilor de comportament, o cererea de ajutor în mod adecvat.
Atelier de întreținere a igienei personale
- Demonstrații folosind păpuși, planșe sau pictograme: o spălatul pe mâini, o pieptănatul, o îmbrăcatul corect în funcție de anotimp.
- Fiecare elev are o trusă personală de igienă la școală.
„Ziua hainelor curate” – sortare și pliere rufe
- Se aduc haine curate, șosete, tricouri.
- Activități: sortarea după tip/culoare, plierea, așezarea în dulapuri marcate cu poze.
„Ceasul și rutina zilnică”
- Exersarea noțiunii de timp cu ceasuri colorate, pictograme ale activităților zilnice.
- Activitate: potrivirea orei cu activitatea corespunzătoare (ex: 7:00 – mă trezesc, 8:00 – micul dejun).
Atelier „Repar și construiesc”
- Activități simple de bricolaj: bătut cuie în lemn, șurubărit, lipit bucăți de carton.
- Scop: dezvoltarea motricității, a perseverenței și a responsabilității.
Cultivarea grădinii sau a plantelor în ghiveci
- Elevii udă, plantează, sapă și urmăresc evoluția unei plante.
- Legarea activității de noțiunea de responsabilitate și continuitate.
Jocuri de rol „Viața în comunitate”
- Jocuri scenetă: „Cum cer informații?”, „Cum cer ajutor?”, „Cum mă prezint la medic?”.
- Se folosesc costume, obiecte reale, pictograme și jocuri interactive.
Fise individualizate de evaluare și autoevaluare
- Cu imagini și scale vizuale (fețe zâmbitoare/triste), elevul bifează ce a reușit: o M-am spălat pe mâini ☐ o Am pus farfuria la locul ei ☐ o Am avut grijă de un coleg ☐
- Recomandări pentru implementare
- Activitățile trebuie repetate regulat, integrate în rutina săptămânală.
- Suport vizual constant: pictograme PECS, fișe cu pașii vizibili, semne pe dulapuri/obiecte.
- Implicarea părinților: trimiteți acasă sugestii de activități și fișe similare.
- Evaluarea progresului să se facă prin observație directă și fișe de monitorizare.
- Concluzii
Terapia ocupațională are un impact pozitiv semnificativ în formarea deprinderilor de viață independentă la elevii cu deficiență de intelect. Aplicată constant și personalizat, contribuie la creșterea încrederii în sine, la dezvoltarea responsabilității și la o mai bună integrare socială. Este important ca aceste intervenții să fie susținute atât de cadrele didactice, cât și de familie și comunitate.
Bibliografie
- Popovici, D. (2012). Terapia ocupațională în educația specială. Editura Polirom.
- Gherguț, A. (2016). Psihopedagogia persoanelor cu cerințe educative speciale. Iași: Polirom.
- Stan, E. (2010). Intervenții educaționale în deficiența mintală. Editura Didactică și Pedagogică.
- Neacșu, I. (2008). Strategii de învățare eficientă. Editura Polirom.
- Baron, M. (2004). Viața independentă a persoanelor cu dizabilități. București: Asociația RENINCO România.
- American Occupational Therapy Association (AOTA). (2020). Occupational Therapy Practice Framework: Domain and Process. American Journal of Occupational Therapy.
- Boja, C. (2015). Abilitarea și reabilitarea copiilor cu dizabilități. Timișoara: Editura de Vest.