În condiţiile unui învăţământ modern, bazat pe formarea de competenţe, pe dezvoltarea gândirii critice a elevilor, pe implicarea activă a acestora în procesul instructiv-educativ, mi-am propus stabilirea unei relaţii eficiente şi productive între procesul educativ, respectiv ora de literatură română, şi aplicarea spre lectură a elevilor.
Aplicarea metodelor şi tehnicilor active de lectură, din perspectiva dezvoltării unei gândiri flexibile, divergente şi creatoare, stimulează participarea directă, individuală sau colectivă a elevilor în procesul propriei formări. Abordarea unor metode variate de lectură activă dezvoltă orizontul cultural, competenţele lingvistice şi viaţa emoţională a elevilor (tinerii lectori se identifică cu protagoniştii lecturilor parcurse, se transpun în contextul narativ, trăiesc alături de ei bucuriile şi durerile acestora).
Actul lecturii contribuie la dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, iar îmbogăţirea acestora se realizează prin lectura de calitate a textelor.
Aceste metode şi tehnici reprezintă o premisă esenţială pentru dezvoltarea şi formarea personalităţii elevilor (cunoaşterea de sine şi a celorlalţi, dezvoltarea creativităţii, cultivarea emoţiilor etc.)
Motivaţia alegerii textului narativ subiectiv, mai exact romanul lui Camil Petrescu, o reprezintă preferinţa adolescentului pentru lectura subiectivă, pentru naraţiunea concentrată pe evenimentele vieţii interioare, ale cărei prerogative sunt autenticitatea şi veridicitatea informaţiei narate. De asemenea, tematica abordată de scriitorul interbelic caracterizează preocupările şi dezvoltarea emoţională a tânărului (tema iubirii, a moştenirii, rolul societăţii în procesul propriei formări, construirea identităţii etc.).
În urma abordării textelor narative ale lui Camil Petrescu (prevăzute în programa şcolară) şi verificării lecturii acestora printr-o abordare tradiţională (expunerea subiectului), am constatat interesul scăzut al elevilor pentru actul lecturii, dificultăţi în decodificarea discursului narativ, tendinţa de a utiliza comentariile deja existente în diferite culegeri privind pregătirea pentru examenul de bacalaureat sau pe site-urile online. Acest aspect a determinat lipsa unei perspective personale asupra textului lecturat, îngrădirea imaginaţiei creatoare şi a gândirii elevului
Astfel, în cadrul orelor de literatură, în abordarea textelor propuse, mi-am propus să aplic o serie de metode şi tehnici active având în vedere următoarele aspecte privind verificarea lecturii şi interpretarea textului narativ: subiectul romanului; organizarea textului narativ (titlu, temă literară, coordonate spaţio-temporale, perspectivă narativă, relaţia autor – narator – personaj); personajele.
Voi prezenta, în mod selectiv, răspunsurile elevilor în urma aplicării acestor metode şi tehnici. De exemplu, am utilizat metoda philips 6-6 la clasa a-X-a, în rezolvarea sarcinii de lucru: Este cu adevărat vinovat de trădare personajul feminin din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu? Cele patru grupe constituite au formulat următoarele concluzii, părerile fiind diferite:
Grupa 1: personajul feminin întreţine gelozia soţului prin atitudinea sa şi prin activităţile la care participă: petrecerile mondene, plimbarea la Odobeşti, interesul pentru moştenire.
Grupa 2: Ştefan Gheorghidiu prezintă evoluţia relaţiei sale cu Ela din proprie perspectivă, redând şi analizând comportamentul soţiei prin intermediul orgoliului şi al geloziei.
Grupa 3: Ela este vinovată, nu ţine cont de latura sensibilă a soţului; preferă compania avocatului G., îşi neglijează soţul, nu oferă explicaţii atunci când îi sunt cerute.
Grupa 4: Ela poate fi considerată „trădătoare” faţă de relaţia sa cu Ştefan Gheorghidiu, prin atitudinea pe care o adoptă după primirea moştenirii, trădează imaginea iniţială pe care o promovează faţă de cuplu şi faţă de iubire.
Metoda fresco am utilizat-o în rezolvarea sarcinii de lucru: evoluţia cuplului Ştefan – Ela. Elevii au fost împărţiţi în patru grupe privind următoarele perspective: conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul. Răspunsurile elevilor au fost:
- conservatorul: cuplul Ela – Ştefan Gheorghidiu s-a format pe baza unor sentimente de sinceritate şi atracţie reciprocă.
- exuberantul: cuplul celor doi tineri reprezintă iubirea absolută, dăruirea totală.
- pesimistul: cei doi protagonişti dunt personalităţi diferite cu preocupări şi viziuni diferite asupra vieţii.
- optimistul: subliniează încercarea de refacere a cuplului
Prin urmare, legitimitatea metodelor active de lectură este dată de valenţele lor pozitive, iar, pe de altă parte, de încercările frecvente ale cadrelor didactice de a face lectura mai puţin stresantă pentru elevi şi de a contribui la sporirea interesului pentru actul lecturii.
Bibliografie
Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Editura Polirom Iaşi, 2008.
Ion – Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
Mariana Marin, Didactica lecturii, Editura Cartier Educaţional, Chişinău, 2013.