Ideea de lecție în mijlocul pădurii s-a dezvoltat mai întâi în Scandinavia. În ultimii 20 de ani însă, a luat amploare în Anglia, iar de câțiva ani se practică în mai multe țări europene. „Pădurea ca sală de clasă” e un concep ce oferă tuturor elevilor oportunitatea de a trăi experiențe într-un cadru natural, real. Acest concept presupune o înlocuire a lecției tradiționale, cu o lecție desfășurată în mijlocul naturii. O astfel de metodă se poate aplica la materii precum: geografie, silvicultură, biologie, matematică, desen, limbă și literatură.
Elevul de azi va fi în esență adultul de mâine. Pentru a-l face conștient de importanța ocrotirii mediului înconjurător, trebuie în primul rând a-l ajuta să iubească natura. Oamenii ocrotesc ceea ce iubesc. Astfel, e important să căutăm mereu pretexte pentru a-i apropia de mama natură.
Împreună cu ai mei elevi, am realizat la orele de limba și literatura română un exemplu de activitate bazată pe conceptul Pădurea ca sală de clasă, având ca subiect: Descrierea obiectivă și descrierea subiectivă a pădurii. Activitatea a urmărit două scopuri generale: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum și dezvoltarea capacităţii a se exprima în limba maternă, în situaţii de comunicare autentică. Obiectivele operaţionale ale lecției desfășurate au fost: să experimenteze starea de a fi în pădure, să exprime idei sau impresii, să utilizeze corect formele exprimării orale și scrise în diverse situații de comunicare. Tipurile de inteligenţă vizate sunt lingvistică, kinestezică, intrapersonală și interpersonală.
Durata activității a fost de 120 minute și s-a desfășurat cu elevii clasei a X-a D, profil silvicultură. Materialele didactice utilizate au fost: elemente naturale din pădure, aparatul foto, carnețelul cu impresii. Metodele aplicate: conversația euristică, observația, problematizarea. Formele de organizare: individuală, frontală, pe grupe. Locul de desfășurare a activităţii: pădurea din Parcul Municipal Regina Maria.
Primul moment al lecției a fost implicit: Captarea atenţiei. Elevii fiind dispuşi în cerc, profesorul ia un con de brad pe care îl aruncă unui elev, spunând cuvântul pădure. Elevul care prinde conul, trebuie să spună un alt cuvânt legat de pădure ș.m.d, conturându-se astfel, un câmp lexical al pădurii – ex.păsări, arbori, păsărele, soare etc.
Al doilea moment al lecției, Anunţarea temei: Elevii sunt anunțați că se află în pădure cu un dublu scop. În primul rând, să admire frumusețile naturii, să inspire aer curat și să facă mișcare în aer liber. În al doilea rând, sunt împărțiți în două grupe, având ca sarcină să surprindă prin cuvinte și imagini diferite aspecte ale pădurii. O grupă, aspecte legate de latura obiectivă, prin prisma omului de știință, iar cealaltă prin prisma artistului, surprinzând aspecte subiective ale peisajului.
Al treilea moment al lecției, Desfășurarea activității: Elevii se vor plimba prin pădure, timp de 30 minute, observând pădurea, păsările, flora, respirând aerul curat. Fac fotografii, notează idei, impresii. Se poartă un dialog (profesor-elev, elev-elev) legat de elementele urmărite. Răspund la întrebări legate de aspectele obiective și cele subiective sesizate- Ce au văzut? Ce au simțit? Ce au auzit? Ce știau? Ce au învățat nou? Ce aspecte ar dori să aprofundeze? Rezultatele activității s-au concretizat în realizarea a două descrieri ale naturii: una subiectivă și una obiectivă, redate în două Prezentări Power Point, îmbinând imagini și cuvinte: Descrierea subiectivă a pădurii din Parcul Regina Maria Grupa1 O vizită în parcul Regina Maria și implicit în pădurea ce-l împânzește…
O idee minunată! Pădurea devine sala noastră de clasă! Dacă nu noi, atunci cine să iubească pădurea? Ne simțim în pădure precum peștii în apă. O zi însorită de primăvară, zâmbete și bucuria de a evada dincolo de imaginea sobră a liceului. Pornim să dăm mâna cu primăvara…și unde, dacă nu în mijlocul parcului? De cum intrăm, ne întâmpină sălciile plângătoare și aleile lungi. Peste tot ne zâmbesc fețele îmbujorate ale copiilor ce se bucură de impulsurile primăvăratice. Fagii, carpenii și stejarii stau ca niște lumânări ce așteaptă să fie cuprinse de lumina verde a primăverii. Florile unei magnolii mai au puțin și se vor deschide curioase spre paradisul primăverii. Stejarii vechi de când lumea stau strajă întinderilor. Florile plăpânde se dezmorțesc sub adierea lină a vântului. O veveriță jucăușă a ieșit pentru a se scălda în razele călduțe. Privirile noastre insistente o sperie. Se ascunde degrabă în scorbură. O vrăbiuță se scaldă în soarele de aprilie. Natura e îmbrăcată în straie de sărbătoare. Pomii își pun cea mai frumoasă haină, cea a florilor de aprilie. Totul ne umple sufletele de bucurie, speranță și optimist! Ne-am dori să repetăm cât mai curând această experiență minunată!
Descrierea obiectivă a pădurii din Parcul Regina Maria: Grupa 2 – Parcul Regina Maria este situat în partea de N-E a orașului Baia Mare. Este un loc de odihnă și relaxare pentru locuitorii municipiului. În urma observațiilor culese în cadrul vizitei în acest parc, echipa noastră a realizat o descriere obiectivă a pădurii. Pădurea ocupă 80% din suprafața parcului. La intrarea în parc se remarcă aleile lungi de câteva sute de metri, mărginite pe partea dreaptă de sălcii mature. Odată cu înaintarea spre centrul parcului, se remarcă o serie de arbori ce fac parte din arsenalul pădurilor de foioase: fagi, carpeni, stejari. De asemenea, pe aleea ce duce spre centru, numită Aleea Cardiacilor, se remarcă arbori precum: sugastru, tsuga și duglas. Nu lipsesc nici pinii negri, care sunt niște arbori înalți cu scoarța cenușie. În mijlocul parcului se observă stejari seculari, vechi de 200-300 de ani. Lângă restaurantul central se regăsesc pinii strob, care au conurile de formă alungită. Alte rășinoase se întind mai sus de lacul populat de pești japonezi ce pot ajunge până la un metru lungime. Este vorba de brazi și molizi. Fauna din spațiul geografic al parcului cuprinde câteva specii cunoscute, valoroase cinegetic: cerbul, căpriorul, iepurele, veverița. Păsările sunt reprezentate de vrăbii și ciocănitori.
Elevii au completat apoi copacul impresiilor pe care l-a produs activitatea cu toate etapele ei: Din răspunsurile elevilor la întrebarea: Ce am simțit?, am selectat: Că natura e a doua casă pentru noi. Că bucuria reîntâlnirii cu pădurea e greu exprimabilă în cuvinte. Că e minunat să te lași cuprins de curcubeul culorilor de primăvară. Am simțit regret, căci sunt atât de puține momentele în care stăm în tăcere ascultând glasul naturii. Am simțit foșnetul frunzelor cu urechea inimii. Din răspunsurile elevilor la întrebarea: Ce am învățat?, am selectat: Am învățat despre descrierea obiectivă, că ea cuprinde informații precise, clare, fără a include propriile opinii sau impresii. E neutră din punct de vedere emoțional. Nu conține opinii personale. Se folosesc termeni specifici, științifici. Se realizează doar în proză. Verbele utilizate sunt la modul indicativ timpul prezent. Nu se folosesc figuri de stil, dar se pot folosi enumerații. Apar multe substantive. Scopul comunicării este cel de informare. Se încadrează în categoria textelor nonliterare Se vorbește la persoana a III a. Se folosesc cuvintele cu sensul denotativ. Nu se utilizează figuri de stil și imagini artistice. Am învățat despre descrierea subiectivă că prezintă impresia generală pe care a produs-o elementul descris- ex. încântare, bucurie, neliniște, tristețe. Se insistă asupra transmiterii emoțiilor, sentimentelor, gândurilor, amintirilor. Limbajul este mai puțin specializat, fiind un limbaj familiar. Se poate realiza în proză sau în versuri. Timpuri verbale folosite – prezentul și imperfectul indicativului Apar multe substantive și adjective. Scopul comunicării este de a produce o emoție. Poate fi o descriere de tip tablou- redă un element din natură, dar și de tip portret -redă trăsăturile unei persoane. Se folosesc verbe la persoana I-a, a III-a, uneori chiar a II-a. Se folosesc mult cuvinte cu sensul conotativ. Se folosesc figuri de stil și imagini artistice.
Concluziile trase în urma activității au fost următoarele: elevilor le-a plăcut foarte mult activitatea; a fost antrenantă și a venit cu ceva nou, inedit; copiii au simțit ideea de libertate, fără a fi conștienți de rigorile unei activități instructiv-educative clasice. Ar fi ideal să putem face cât mai des astfel de activități!
Bibliografie:
PARFENE, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, EdituraPolirom, Iaşi, 1999.