Metodele activ-participative pot fi extrem de valoroase și utile chiar și în învățământul preșcolar dacă sunt utilizate ținând cont de conținutul lecției și de particularitățile de vârstă ale preșcolarilor.
În societatea actuală au loc numeroase transformări care „obligă” aproape toate categoriile sociale să țină pasul cu noile schimbări care se produc în întreaga lume. La momentul actual omenirea se situează într-o eră informațională care abundă de informație, în care fiecare dintre noi oamenii trebuie sa știm să discernem ceea ce este bun și folositor de ceea ce este nefolositor și rău pentru sine și pentru ceilalți. Și în învățământul românesc ca și în celelalte domenii de activitate au loc numeroase „transformări pornind de la crearea mediului de învățare care poate eficientiza tehnicile de învățare.” (Metode interactive de grup, p.11). În învățământul preșcolar există foarte multe metode și tehnici de învățare variate prin care preșcolarii pot învăța atât conceptele specifice, cât și formarea de priceperi și deprinderi. În grădinița de copii principalul mijloc de stimulare pentru învățare și dezvoltare este jocul. În cadrul jocului cu preșcolarii se pot utiliza din gama variată de metode și tehnici, atât metode tradiționale, cât și metode moderne. Este indicat ca metodele tradiționale să se împletească în mod armonios cu metodele activ-participative în carul unei lecții/activități cu preșcolarii. Utilizând frecvent aceste metode în cadrul activităților de învățare în grădinița de copii, acestea pot dezvolta: creativitatea, limbajul, imaginația, memoria, gândirea critică și multe alte procese psihice ale preșcolarului.
„Metodele moderne implică foarte mult tact din partea dascălilor, deoarece trebuie să-și adapteze stilul didactic în funcție de tipul de copil: timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerăbdător pentru fiecare găsind gestul, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda.” (Metode interactive și de grup, p. 15)
Metodele activ-participative prezintă următoarele avantaje:
- creează preșcolarilor priceperi și deprinderi;
- facilitează învățarea într-un ritm propriu;
- stimulează cooperarea și competiția între preșcolari;
- sunt atractive și interactive;
- pot fi utilizate materiale didactice variate.
Din gama variată de metode moderne, am adaptat și utilizat în activitatea mea didactică la clasă, următoarele metode:
1. Metoda „Cubul”: această metodă presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Am adaptat și utilizat această metodă la grupa „Mijlocie” în cadrul unei activități de Educare a Limbajului pentru a fixa conținutul poveștii „Ursul păcălit de vulpe”, de I. Creangă, astfel: „Am prezentat preșcolarilor cubul și am explicat modul în care se desfășoară jocul. Cubul va hotărî pentru fiecare grup ce sarcină i se potrivește în funcție de culoarea bulinei și imaginea reprezentată pe fiecare latură. Câte un reprezentant al fiecărui grup va veni pe rând, va arunca cubul, după care va căuta pe latura cubului bulina corespunzătoare grupului. Grupul 1: „Descrie”: educatoarea va solicita grupul să descrie o secvență din poveste pe baza imaginilor prezentate”; Grupul 2: „Compară”: educatoarea solicită preșcolarii din grup să compare cele două animale după înfățișare”; Grupul 3: „Analizează”: Preșcolarii din acest grup au de caracterizat din punct de vedere moral personajele din poveste” Grupul 4: „ Asociază”: educatoarea solicită preșcolarii din acest grup să precizeze în ce cântece, poezii sau chiar povești au mai întâlnit personajele; Grupul 5: „Aplică”: Preșcolarii din acest grup au ca sarcină de lucru să redea un scurt dialog din poveste; Grupul 6: „ Argumentează”: educatoarea solicită copii din acest grup să precizeze de ce cred/consideră dânșii că s-a comportat în acest mod, vulpea.”
2. Turul Galeriei: „Este o metodă de învățare prin cooperare ce îi încurajează pe copii să-și exprime opiniile proprii” ( Strategii didactice, 2010). Am utilizat această metodă în activitatea mea didactică la clasă în cadrul Activităților de Educație Artistico-Plastică, dar și a celor de Abilități practice. După ce preșcolarii de la grupa „Mare” au finalizat lucrările plastice sau practice aceștia le-au expus pe mese sau pe panou ca într-o galerie de artă. Preșcolarii s-au urcat în trenulețul imaginar al „Creatorilor” și au pornit în călătorie spre „Galeria de Artă”. Ajunși la galerie, preșcolarii s-au oprit în dreptul lucrărilor expuse de ei pentru a analiza lucrările proprii și ale celorlalți copii. Pe rând fiecare preșcolara avut posibilitatea de a alege o lucrare ți de a argumenta alegerea făcută precizând aspectele cele mai importante legate de module de realizare al acestora (acuratețe, realitate, creativitate, etc). Fiecare lucrare a fost apreciată verbal și aplaudată în plen.
3. Metoda R.A.I: „Are la bază stimularea și dezvoltarea capacității copiilor de a comunica (prin întrebări și prin răspunsuri”. Denumirea metodei provine de la inițialele cuvintelor: „Răspunde-Aruncă-Interoghează”. (Strategii didactice interactive, 2010). Am utilizat această metodă modernă în cadrul Întâlnirii de Dimineață, secțiunea Calendarul Naturii, la grupa Mare, astfel: Preșcolarii au fost așezați pe pernuțe în cerc, jocul a fost deschis de către educatoare prin aruncarea unei mingi către un copil, preșcolarul a prins mingea, însă a primit și o întrebare legată de tema propusă (de ex. Cum este vremea astăzi?/ În ce zi suntem?, etc).Preșcolarul după ce a prins mingea, răspunde la întrebare, după care acesta aruncă mingea unui alt coleg, adresând la rândul său o întrebare. Jocul se continuă cu toți preșcolarii din cerc.
4. Metoda Cadranelor: este metoda prin care se rezumă sau se sintetizează conținutul unei lecții. Am utilizat această metodă în cadrul unei activități la sector Bibliotecă, astfel: preșcolarii au avut pe masă două cadrane, fiecare cu câte 4 ferestre, imagini din poezia „Bondarul leneș” de E. Farago, lipici și instrumente de scris. La acest sector preșcolarii vor lucra în 4 echipe. Potrivit sarcinilor trecute în fiecare fereastră a cadranului, preșcolarii au avut ca sarcină de lucru următoarele:
- Cadran I: să așeze și să lipească imaginile în ordinea desfășurării evenimentelor; să redea sub formă de idei pe baza suportului intuitiv, conținutul poeziei;
- Cadran II: să încercuiască personajele întâlnite în textul poeziei; să coloreze personajul harnic/muncitor și să-l taie pe cel leneș:
- Cadran III: să continue versurile începute de educatoare: „ Pe cărare-n … jale mare/ Plânge un bondar ceapcân; să alcătuiască propoziții utilizând cuvintele noi întâlnite în textul poeziei: jale.., ceapcân=rău, șiret; povară=greutate;
- Cadran IV: să completeze tabloul lipind imaginile potrivite; să redea dialogul dintre personajele din imagine.
În activitatea didactică de la clasă se pot adapta și utiliza și alte metode moderne atât în lecția de predare, consolidare, cât și în cea de evaluare, cum ar fi: Diamantul, Diagrama Venn, Explozia Stelară, Ciorchinele etc.
Bibliografie
- Breban S, Gongea E, Ruiu G, Fulga M,: „Metode interactive de grup”, 2020, Editura Arves;
- Mândru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Nicolae A., Nemțoc M., Todoruț D., Topliceanu F.: „Strategii didactice interactive”, 2010, Editura Didactica Publishing House, București