Metode interactive în procesul instructiv-educativ la biologie

Pentru învățământul modern metodele interactive constituie un instrument de organizare și conducere a activității de predare-învățare, astfel că elevii asimilează cunoștințele teoretice și practice într-un timp scurt pentru timp îndelungat, fiind activi și motivați să coreleze ceea ce au învățat cu ceea ce întâlnesc în viața reală. Folosirea metodelor interactive centrate pe necesitățile elevilor în lecția de biologie constituie într-adevăr o cale de atragere a elevilor către performanță școlară, dând un caracter formativ, dinamic și deschis pentru dezvoltarea diferitelor abilități teoretice și practice la elevi.

Din aceste cauze, doresc să evidențiez rolul metodelor interactive în procesul de predare învățare și evaluare astfel că elevii își pot îmbunătății performanțele sau dacă nu care ar fi cauzele și soluțiile în acest demers, care sunt avantajele și dezavantajele folosirii acestor metode interactive la clasă în funcție de profil, filieră, pentru o adaptare optimă a procesului instructiv- educativ la posibilitățile intelectuale și ritmul fiecărui elev. Lucrarea se vrea a fi şi o invitaţie la conștientizarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte importanţa metodelor moderne interactive de predare-învăţare în procesul instructiv-educativ.

Metodele moderne interactive au menirea de a fi un instrument important care să permită trecerea din planul ’’design-ului instrucţional’’ într-un plan al acţiunii de predare. Acestea ridică gradul de interes din partea elevilor în ceea ce priveşte participarea activă la lecţie, stimulând elevii în realizarea conţinuturilor şi aplicarea lor în viaţa reală. Pentru demonstrarea importanței folosirii metodelor moderne, au fost aplicate cinci metode interactive la ora de biologie la clasele gimnaziale și la clasele de liceu. Totodată avem în vedere valenţele activ-participative în planul formării şi dezvoltării unor capacităţi şi competenţe de comunicare şi relaţionare psihosociale (sociabilitatea, spiritul de echipă, inteligenţa emoţională, capacităţi de autocunoaştere şi autoevaluare).

Ciorchinele este o metodă didactică activ-participativă, un brainstrorming neliniar, care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii. Ciorchinele, ca şi brainstorming-ul, stimulează realizarea unor asociaţii noi şi permite cunoaşterea propriului mod de a înţelege o anumită temă, stimulează realizarea unor asociaţii noi de idei, permite cunoaşterea propriului mod de a înţelege o anumită temă, să gândească liber, deschis și creator asociații noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor date anterior. Este o metodă antrenantă care implică elevii individual sau în grup/perechi, elevii colaborează, negociază cu plăcere, comunică şi scriu cu mult entuziasm informaţiile necesare îndeplinirii sarcinii date.

Metoda Ştiu/ vreau să știu/ am învățat elaborată de Donna M. Ogle în 1986 porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informaţii. Aplicarea metodei presupune parcurgerea a trei paşi: accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi reactualizarea a aceea ce am învăţat. Primii doi se pot realiza oral, pe bază de conversaţie, iar cel de-al treilea se realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie imediat ce textul a fost parcurs integral.

Cubul – este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. Am folosit tot cu succes în activităţile de predare, învățare, power point, imagini, ori de câte ori a fost necesară observarea unui animal, obiect, plantă, fenomen din mai multe perspective.

În urma analizării rezultatelor fișelor de activitate ale elevilor susținute la ora biologie folosind trei metode de predare-învățare interactivă s-a constatat că elevii consideră eficientă modalitatea de folosire a metodelor interactive la ora de biologie deoarece le dezvoltă capacități mai bune de interacțiune, li se dezvoltă creativitatea, devin mai activi, mai implicați la propria lor formare educativă, de dobândire a cunoștințelor și de creionare a personalității la gimnaziu și exprimare a personalității la liceu. Rezultatele centralizate arată o creștere a performanței, nivelului și evoluția elevilor prin faptul că toți elevii celor patru clase propuse în experiment au promovat, obținând medii / metode foarte bune și bune dar s-a observat că există diferențe de aplicabilitate ale metodelor interactive în funcție de nivelul de învățământ, de specificul clasei, de caracteristicile psiho-individuale ale elevilor. Diferențele apar la nivelul claselor liceale și gimnaziale de elevi, la nivelul clasei de elevi, în raport cu profilul clasei și nivelul lor de performanță.

După înregistrarea rezultatelor și analizând rezultatele elevilor/metode, am constatat că nu există diferențe foarte mari intre clase având în vedere că nivelul de învățătură este ridicat la toate cele patru clase de elevi la metoda ciorchinelui, clasele liceale, a XI-a D şi IX-B au obţinut cele mai bune rezultate, la metoda cubului clasele gimnaziale VII-C, V-a A.

În concluzie, este necesar ca elevii să înțeleagă importanța folosirii metodelor interactive la ore, pentru creșterea performanței elevilor pentru evitarea rămânerii în urmă a elevilor dotați și a insuccesului școlar la elevii care nu pot face față procesului educativ din anumite motive. Cauzele ce susţin folosirea metodelor interactive, cauze atât generale, cât şi situaţionale, se leagă de nivelul de învățământ, de profilul clasei, tipul de lecție ales, de particularităţile psiho- individuale ale elevilor, de care nu putem să nu ţinem seama. Aşadar, folosirea metodelor interactive la biologie determină în rândul elevilor o valență largă de capacități, deprinderi în sfera intelectuală și comportamnetală iar folosirea acestor metode trebuie să capete o accepţiune mai generoasă, atât din punct de vedere al elevilor cât și a cadrelor didactice și la alte discipline.

Bibliografie:
1. Ianovici, N., Frenț, A., O., Metode didactice în predare, învățare și evaluare la biologie, Ed. Mirton , Timișoara, 2009.

Accesări: 203

Articole asemănătoare