Un profesor al secolului XXI trebuie să creeze elevilor un mediu de învățare potrivit pentru descoperirea de noi cunoștințe, pentru formarea de noi deprinderi și abilități practice, pentru dezvoltarea gândirii logice și a creativității, toate acestea adaptate societății moderne în care trăim. Aceste obiective pot fi îndeplinite prin utilizarea la clasă a unora dintre cele mai inovative metode de predare, cum sunt: învățarea pe bază de proiecte (Project Based Learning), învățarea colaborativă (Aronson Puzzle), Design Thinking.
Acest articol prezintă trei metode didactice inovative, care pot fi utilizate cu succes la disciplina biologie, pe care le-am studiat și experimentat în cadrul cursului de formare profesională, „4 Tools for Innovative Education: Project Based Learning, Cooperative Learning, Design Thinking and Educative Coaching”, desfășurat în perioada 11-15 iulie 2022 la Valencia și organizat de ESMOVIA, în cadrul programului Erasmus+ KA1.
Participarea mea la acest curs de formare s-a realizat în cadrul proiectului de mobilitate în domeniul educației școlare Erasmus+, Acțiunea Cheie 12021-1-RO01-KA121-SCH-6442EC69, derulat de Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Târgoviște, în perioada 1 septembrie 2021 -30 noiembrie 2022.
„Creativitatea este motorul inovării și factorul cheie al dezvoltării personale, sociale și al bunăstării tuturor indivizilor în societate” (Logo-ul Anului European 2009). Dezvoltarea și aplicarea competențelor creative ale fiecărui cadru didactic, în activitățile de predare și evaluare, sunt condiții esențiale care contribuie la dezvoltarea creativității elevilor, stârnirea curiozității și a imaginației acestora, creșterea interesului elevilor față de materia predată.
Învățarea pe bază de proiecte (Project Based Learning), este o metodă didactică modernă, care oferă elevilor posibilitatea să exerseze interdisciplinaritatea cât şi transdisciplinaritatea, să aplice și să integreze cunoștințele și deprinderile dobândite la biologie, în diferitele etape ale proiectului. Această metodă poate oferi atât profesorului de biologie cât și elevilor, informaţii cu privire la competenţele și progresul elevilor, dobândite pe durata desfășurării proiectului.
Prin metoda proiectului, profesorul de biologie poate să provoace elevii să coopereze și să-și asume diferite roluri în cadrul echipelor, pentru a investiga sistemic și pentru a soluționa, anumite situații problemă din natură, de interes pentru aceștia. Subiectele proiectelor pot fi propuse de profesor sau de către elevi, iar rezultatele obținute pot fi prezentate întregii clase sau chiar unei comunități mai largi ( cadre didactice din școală sau de la alte școli, părinți, elevi de la alte clase, etc.)
Exemple de proiecte:
1. Calendarul naturii – clasa a V-a
2. Măsurarea variației factorilor abiotici dintr-un mediu terestru sau acvatic – clasa a V-a
3. Băuturile carbogazoase – pericolul din spatele gustului – clasa a VI-a
4. Educație pentru sănătate, educație pentru viață- clasa a VI-a
5. Mișcarea și sensibilitatea la plante – clasa a VII-a
6. Arborele genealogic al familiei – clasa a VIII-a
7. Șirul lui Fibonacci și armonia naturii – clasa a VIII-a
Învățarea colaborativă (Aronson Puzzle), este o metodă de instruire structurată şi sistematizată care implică activități de colaborare, pentru rezolvarea unor sarcini de instruire. Elevii cu abilități și cunoștințe eterogene, sunt organizați în grupuri mici ( 3-4 persoane), aceștia lucrează împreună și se ajută unii pe alții, pentru a înțelege și a găsi cele mai bune soluții la situațiile problemă prezentate de profesor. Astfel, fiecare membru al unui grup poate să-și îmbunătăţească propriile competențe, dar și să contribuie la îmbunățățirea competențelor celorlalţi membri ai grupului.
Exemplu de învățare colaborativă:
• Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 3 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 3. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.
• Prezentarea succintă a subiectului tratat de către profesor.
• Explicarea sarcinii de către profesor.
• Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup, toţi elevii care au numărul 2 vor forma un grup, etc.
• Elevii din grupurile de experţi vor învăţa prin cooperare secţiunea primită: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor inițial .
• Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri.
• Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa.
Design Thinking (gândirea-design), este o metodă didactică care definește un proces și un mod de gândire inovativ, creativ, centrat pe elev, bazat pe colaborarea în cadrul unor echipe, în scopul realizării unor de produse finale. ”Design Thinking” are la bază trei principii: Empatie - înţelegerea profundă a nevoilor celor pentru care creezi; Ideaţie - generarea unei multitudini de idei prin diferite metode; Experimentare -testarea ideilor prin prototipare.
Metoda ”Design Thinking” presupune parcurgerea unor etape, într-o ordine specifică, profesorul ghidează procesul de instruire, astfel încât, la final să se obțină rezultatul dorit:
1. Profesorul propune elevilor o provocare de design bazata pe conținutul din planul lecției, de exemplu ”Cum funcționează un acvariu”, ”Curtea școlii-Smart Schoolyard”, ” Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea plantele”, ”Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea insectele”.
2. Invită elevii să studieze reviste de biologie, pagini web despre științele naturii, să realizeze interviuri cu prietenii, familia, sau colegi din clasele mai mari, care să-i ajute pentru rezolvarea temei primite.
3. Organizează elevii în echipe de brainstorming pentru a găsi soluții reale.
4. Creează elevilor oportunități pentru testarea ideilor acestora: în fața clasei, lecții demonstrative, lectorate cu părinții, la activitățile Consiliului Elevilor, evenimente ale comunității locale.
Bibliografie
Jose Fito, Senior Consultant Esmovia Valencia, ”4 Tools for Innovative Education: Project Based Learning, Cooperative Learning, Design Thinking and Educative Coaching”