EDICT

Gândirea critică este un produs, un punct la care ajunge gândirea noastră în momentul în care gândim critic din obişnuinţă, ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţiile deţinute. Este un proces activ, care se produce uneori intenţionat, alteori spontan şi care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul asupra informaţiei, punând-o sub semnul întrebării, integrând-o sau respingând-o.

Cercetările recente din domeniul învăţării şi gândirii critice demonstrează că predarea deprinderilor în mod izolat, pe de o parte, şi memorarea cunoştinţelor pe de altă parte, diminuează gândirea critică. Formarea de deprinderi separate de scopurile şi sarcinile lumii reale le poate permite elevilor să obţină rezultate bune la un test, dar fără a-i face capabili să aplice acele deprinderi în alt test.

Definiţiile complexe ale învăţării şi gândirii sunt sprijinite de noţiuni din domeniul psihologiei cognitive, filosofiei şi educaţiei multiculturale. Punctele comune sunt:

• învăţarea eficientă, de durată, participare activă la procesul de învăţare;
• folosirea unui repertoriu de strategii de gândire;
• aplicarea cunoştinţelor nou învăţate în rezolvarea unor sarcini autentice;
• învăţarea să se bazeze pe cunoştinţe şi experienţe;
• profesorul să aprecieze diversitatea de idei şi experienţe.

Gândirea critică apare când nu există mentalitatea ,,unicului răspuns”. A gândi critic înseamnă:

•  A observa: a vedea și a remarca ceva/ pe cineva, a privi ceva cu atenție pentru e remarca diverse elemente;
•  A descrie: a defini o situație, o persoană;
•  A compara: a examina oamenii sau obiectele, a le găsi un gen proxim și o diferență specifică;
•  A identifica: a recunoaște ceva sau pe cineva ca individualitate;
•  A solicita: a utiliza ceva în practică deoarece este util sau relevant;
•  A prezice: a anticipa un eveniment;
•  A infera: a ajunge la o concluzie, a formula o opinie;
•  A asocia: a opera conexiuni mentale între persoane sau situații pe baza unei relații de cauzalitate.

Vom prezenta câteva din aceste metode ale gândirii critice și anume:

1. Cubul este o tehnică de examinare a subiectului, de organizare a cunoștințelor privind un subiect permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme. Etapele acestei metode sunt:

•  Realizarea unui cub pe ale cărui fețe trebuie să scrie: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;
•  Anunțarea temei/subiectului propus;
•  Organizarea elevilor, împărțind grupul în șase subgrup, fiecare din acesta având sarcina de a rezolva una din cerințele înscrise pe fețele cubului;
•  Comunicarea formei finale a scrierii pentru întregul grup.

Dacă facem o analiză swot a metodei cubului putem menționa în cadrul punctelor forte:

•  Acoperă neajunsurile învățării individualizate;
•  Solicită gândirea elevului;
•  Dezvoltă abilități de comunicare;
•  Formarea părerilor personale;
•  Alegerea rațională a soluției optime

Iar ca puncte slabe:

•  Are eficiență scăzută în grupuri mari;
•  Contribuția fiecărui elev în parte se stabilește mai greu.

Exemplu: Elevii primesc pentru studiu o lentilă, o sursă de lumină, o foaie de hârtie, o riglă și un creion. Cu ajutorul metodei cubului elevii trebuie să:
– Descrie o metodă prin care să demonstreze că lentila este convergentă sau divergentă;
– Compare imaginile obținute în lentilă atunci când sursa de lumină se aproprie de lentilă;
– Asocieze  lentilei defectul de vedere ce îl corectează;
– Analizeze datelor obținute;
– Aplice formula lentilelor pentru determinarea distanței focale a acesteia;
– Argumenteze faptul că lentila poate fi lupă sau nu.

2. Gândiți/ Lucrați în perechi/ Comunicați (Think/ Pair/ Share) este o metodă de conversație prin cooperare, ce cuprinde trei etape de acțiune, în care elevii vorbesc despre conținut și discută idei înainte de a le comunica întregului grup. Această metodă introduce două noțiuni importante pentru învățarea prin cooperare și anume noțiunea de „timp de gândire” și „interacțiunea cu colegul”. Scopul acestei metode este de a-i ajuta pe elevi să proceseze informații și de a le dezvolta competențe de comunicare. Etapele metodei Gândiți/ Lucrați în echipă/ Comunicați sunt:

•  Adresarea de către profesor a unei întrebări sau a unei probleme deschise;
•  Li se acordă elevilor un timp scurt (2-3minute) pentru gândire;
•  Gruparea elevilor în perechi pentru discutarea și împărtășirea ideilor;
•  Fiecare grup comunică ideile întregii clase.

Această metodă are drept avantaje:

•  Se îmbină activitatea individuală cu cea frontală și cea în perechi;
•  Fiecare elev conștientizează că este o sursă și un sprijin în învățare pentru colegul lui;
•  Elevii învață să comunice într-un limbaj accesibil pentru a fi înțeleși de către ceilalți colegi;
•  Crește încrederea în sine și dispare teama să comunice întregii clase informațiile dezbătute în doi.

3. Mozaic (the jigsaw strategy) este o metodă ce are drept scop promovarea învățării prin cooperare și colaborare între elevi, fiecare elev având o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert iar informațiile dobândite trebuie să le transmită colegilor. Etapele metodei mozaicului sunt:

•  Organizarea elevilor în grupuri de 3-5 persoane;
•  Distribuirea seturilor de materiale pentru fiecare grup în parte. Aceste seturi sunt divizibile la numărul de persoane din grup;
•  Fiecare membru al grupului se întâlnește cu  ceilalți colegi, membri ai altor grupuri ce au o temă identică. Ei se consultă asupra modului în care trebuie învățată problema în sine și modului de predare în grupurile originare. Devin astfel, experți;
•  Experții se instruiesc reciproc în ariile studiate. Ei trebuie să cunoască întregul material până la final.

Această metodă prezintă o serie de avantaje cum ar fi:

•  Exersează deprinderi de ascultare a opiniilor celorlalți colegi, nu numai a profesorului;
•  Elevii învață să comunice propriile idei, capătă curajul de a vorbi colegilor;
•  Elevii învață să demonstreze, să pună întrebări, să asculte activ;
•  Încurajează comunicarea și dezvoltarea abilităților de interrelaționare umane, stimulează cooperarea în vederea performanței.

4. Turul galeriei este o metodă de învățare prin colaborare prin care elevii sunt încurajați să-și exprime părerile referitoare la soluțiile date unei probleme de către colegii lor. Este o metodă ce presupune evaluarea, interactivă și profund formativă, și autoevaluarea produselor realizate de către grupuri de elevi. Se poate aplica pentru fiecare elev în parte sau pentru grupuri de elevi. După organizarea colectivului de elevi se aleg strategii de rezolvare diferite pentru aceeași temă. La final, lucrările realizate vor fi expuse ca la o expoziție. Ele vor fi prezentate, analizate, apreciate. Ideile noi se sistematizează, evaluează și se vor pune în practică. Ca puncte forte această  metodă poate enumera:

•  Stimulează motivația învățării, a activității în clasă;
•  Spațiul clasei se personalizează prin crearea galeriei;
•  Se dezvoltă capacitatea de apreciere obiectivă.

5. SINELG (sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și gândirii) este o metodă ce presupune citirea atentă a unui text marcând pe marginea acestuia semne specifice cum ar fi:
+ informație nouă
– informație contradictorie ( diferită față de ceea ce știam)
? informație neclară ( solicită explicații suplimentare)
* informație cunoscută.

SINELG este un mijloc de monitorizare a înțelegerii textului. Prin pregătirea elevilor pentru SINELG, profesorul va ghida discuția prin intervenții și formulare de întrebări ce vor scoate în evidență informații adiacente celor din text.

6. Știu/ Vreau să știu/ Am învățat (Know/ Wonder/ Learn charts) este o metodă în care se utilizează cunoștințele anterioare ale elevilor pentru însușirea unora noi. Este o tehnică de monitorizare a propriei învățări și are drept scop dezvoltarea spiritului de investigare. Etapele metodei Știu/ Vreau să știu/ Am învățat sunt:

•  Profesorul anunță tema lecției ce va fi studiată;
•  Elevii lucrează în perechi și discută pentru un timp scurt ceea ce știu sau cred că știu în legătură cu tema propusă;
•  În timpul desfășurării discuției profesorul schițează tabelul cu trei coloane

ȘTIU/ CRED CĂ ȘTIU | VREAU SĂ ȘTIU | AM ÎNVĂȚAT

•  Fiecare pereche își împărtășește ideile iar profesorul le notează în tabel;
•  Elevii întocmesc o listă de întrebări pe marginea subiectului propus iar profesorul le notează în tabel în coloana a doua;
•  Se citește individual sau frontal materialul propus de profesor;
•  Se revine la lista de întrebări și se răspunde la fiecare dintre ele;
•  Se completează coloana a treia din tabel;
•  Elevii compară ceea ce știau despre subiect cu ceea ce au învățat;
•  Se poate ca nu toate întrebările din coloana a doua să-și fi găsit răspuns și atunci acestea pot constitui teme pentru investigații suplimentare.

Avantajele acestei metode:

•  Sistematizează cunoștințele, clarifică pe loc anumite informații;
•  Oferă feed-back continuu și eficient;
•  Antrenează toți elevii în lecție;
•  Este o foarte bună strategie de rezolvare de probleme.

7. Diagrama Venn este o modalitate de verificare a validității interferențelor prin reprezentări grafice. Diagrama reprezintă una sau mai multe mulțimi și o relație logică între acestea. Mulțimile sunt reprezentate sub forma unor cercuri iar intersecția lor reprezintă elementele comune. Cercurile care nu se intersectează reprezintă mulțimi ce nu au elemente comune, numite mulțimi disjuncte. Etapele realizării acestei metode sunt:

•  Profesorul propune doi termeni între care se realizează comparația, fiecare înscriindu-se într-un cerc;
•  Elevii completează spațiul cercului respectiv cu elemente definitorii, distincte pentru fiecare termen;
•  În spațiul interferenței se scriu cât mai multe elemente asemănătoare.

Această metodă poate fi folosită și ca joc didactic și se asociază foarte bine cu metode tradiționale ca observația, conversația etc.
Exemplu: La clasa a IX-a în cadrul Cap. „Fenomene optice” se pot studia tipurile de lentile cu ajutorul diagramei Venn.