Pentru şcolarul mic, cartea de citire reprezintă universul în care descoperă tainele cititului şi scrisului, frumuseţea cuvântului, a crâmpeiului de natură, respectul muncii şi strălucirea sensibilităţii omeneşti. În explorarea textului literar, elevilor trebuie să li se permită să speculeze, să creeze, să afirme diverse lucruri, fie că sunt evidente, fie că sunt ireale. Când elevii înţeleg că acest comportament este acceptabil, că ei îşi pot împărtăşi convingerile în legătură cu mesajul textului, se angajează mai activ în analiza critică.
Pe de altă parte, procesul învăţării moderne nu poate face abstracţie de valorificarea tuturor dimensiunilor şi laturilor personalităţii viitorilor adulţi. Este vremea „ inteligenţelor multiple” şi a „gândirii critice”, a alternativelor educaţionale.
Propun câteva metode şi tehnici folosite în activitatea didactică prin care am urmărit atât formarea unor atitudini pozitive faţă de lectură, cât şi dezvoltarea creativităţii, a spiritului critic şi a gustului pentru frumos.
CADRANELE: Pentru realizarea aceastei metode, pagina este împărţită în patru părţi, prin trasarea a două drepte perpendiculare. Cadranele se numerotează de la unu până la patru. Aici pot fi cuprinse patru obiective din ziua respectivă, iar metoda poate fi aplicată în toate etapele lecţiei. Îmbinarea cititului cu scrisul, comunicarea cu desenul în gândirea critică, fac din activitate o joacă în care elevilor le place să se implice. Este o metodă care place elevilor şi care le cere orientare în pagină, le formează gustul estetic, ei fiind preocupaţi nu numai de ceea ce scriu, ci şi de felul în care scriu.
Exemple:
a) Ortograma „s-a” şi „sa”
– Subliniază cu roşu ortograma „s-a” şi cu albastru ortograma „sa” din textul următor:
Exemplu:
„Un împletitor de nuiele trăia alături de nevasta şi de fiica sa. Era mândru de meseria sa. Înaltul dregător s-a hotărât să-i ceară fiica de nevastă. S-a dus la împletitor şi i-a cerut mâna fetei.”
(„O poveste cu tâlc” – poveste populară)
– Scrie exemple cu „s-a” şi „sa”:
Exemple:
„Pădurea s-a îmbrăcat cu straie verzi.”
„Soarele s-a arătat pe cer.”
„Vioara sa este nouă.”
„Băiatul se plimbă cu sora sa.”
– Scrie un bilet în care să foloseşti ortogramele „s-a” şi „sa”:
– Realizează un desen prin care să ilustrezi un fragment din poveste. Dă-i un titlu potrivit.
b) „Ştefan cel Mare si Vrâncioaia” după Alexandru Vlahuţă
– Descoperă înţelesurile cuvântului „iese” apoi alcătuiește enunţuri:
Exemple: „iese învingător”
„iese din casă”
„iese la spălat”
„îşi iese din minţi”
– Alcătuiește enunţuri din care să reiasă înţelesul diferit al cuvântului „corn”:
Exemple:
„Andrei mănâncă un corn cu ciocolată.” „Vaca noastră şi-a rupt un corn.”
„Oşteanul sună din corn.”
„Am văzut pe dealul din apropiere un corn înflorit.”
– Explică înţelesul propoziţiilor:
„îi sunt dragi ca lumina ochilor”
„oastea nouă ieşea ca din pământ”
Exemple: Îi sunt foarte dragi, sunt nepreţuiţi.
Oastea nouă s-a format repede.
– Desen
DIAMANTUL: Prin această metodă se poate face sinteza unei lecţii, caracterizarea unui personaj, descrierea unui obiect, a unui anotimp, a unui eveniment, sau se poate realiza feedback-ul ideilor, sentimentelor, convingerilor din lecţia învăţată şi nu numai. Formarea deprinderilor de a scrie diamante le dă o satisfacţie elevilor.
Am exersat la început cu întreaga clasă, după ce şi-au format deprinderile de a crea, i-am lăsat singuri să facă acest lucru.
Elevii buni la învăţătură, după ce şi-au îndeplinit sarcinile date, îşi pot umple timpul cu astfel de preocupări, folosind timpul de activitate la maxim cu astfel de itemi subiectivi care valorifică inteligenţa lor verbal-lingvistică. Elevii care reuşesc să scrie diamante au o gândire critică asupra lucrurilor, au sentimentul victoriei în lupta cu potrivirea şi căutarea cuvintelor. În scrierea diamantelor la clasele mici, noi, învăţătorii, sugerăm elevilor despre ce trebuie să scrie, urmărind structura: Titlu / Descriere / Sentimente / Acţiune / Reexprimarea esenţei
1. Primul rând constă într-un singur cuvânt care numeşte subiectul (substantiv)
2. Al doilea rând este format din două cuvinte care descriu subiectul (două adjective)
3. Al treilea rând exprimă sentimente faţă de subiect (o propoziţie)
4. Al patrulea rând este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale subiectului (verbe sau verb+alte părţi de vorbire)
5. Ultimul rând este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa sau trăsătura definitorie a subiectului.
Încercările de a scrie astfel de diamante îi familiarizează pe elevi, încă din clasele primare, cu formarea deprinderilor de a face distincţie între cuvinte şi de a înţelege că nu toate exprimă acelaşi lucru, fiind puşi în situaţia de a analiza, căuta, gândi în ce categorie pot fi grupate.Diamantul este un instrument de reflecţie rapidă şi eficientă prin care se rezumă şi se sintetizează informaţiile şi cunoştinţele despre o temă, un subiect. El este totodată un instrument de evaluare a înţelegerii şi de exprimare a creativităţii elevilor.
a) NICĂ DIN „AMINTIRI DIN COPILĂRIE” DUPĂ ION CREANGĂ
NICĂ
NEASCULTĂTOR ZBURDALNIC
BĂIATUL FUGE LA BALTĂ
SE SCALDĂ SE ASCUNDE SE SCUZĂ
COPIL
B) PIŢIGOIUL DIN „PIATRA PIŢIGOIULUI” DUPĂ TUDOR ARGHEZI
PIŢIGOIUL
CURAJOS MIC
PASĂREA FURĂ PIATRA FERMECATĂ
ZBOARĂ OBSERVĂ SALVEAZĂ
PERSONAJ
METODA R.A.I. este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare, care urmăreşte realizarea feedback-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare. Elevul care aruncă mingea trebuie să formuleze o întrebare din lecţia predată, elevului care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o altă întrebare. Elevul care nu ştie răspunsul iese din joc (competiţie), la fel şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare. Ca avantaje, această metodă dezvoltă gândirea critică, permite autoevaluarea propriei activităţi iar elevul este coparticipant la propria formare.
„Rapsodii de primăvară” G. Topârceanu – Clasa a IV-a
După predarea acestei poezii, elevii şi-au adresat întrebări de tipul:
– Cu cine este asemănată primăvara în poezie?
– Care sunt semnele primăverii?
– Ce sentimente transmite autorul prin această poezie?
– Poţi explica cuvântul „tulpan”?
– Ce lasă primăvara pe dealurile mucezite?
– Ce alte poezii scrise de George Topârceanu cunoști?
SCHELETUL DE RECENZIE este o tehnică relativ simplă de rezumare a unui conţinut de idei ce presupune abilitarea elevilor pentru a dobândi un algoritm sau o „formulă” a realizării unui rezumat. Cuprinde cerinţe-şablon, dar soluţionarea lor cere adaptarea elevilor la fiecare text în parte, în funcţie de conţinuturi.
La început, am lucrat cu toată clasa pentru a-şi forma deprinderi de învăţare şi de aplicare a acestei tehnici. După ce am văzut că s-au format aceste deprinderi, ideile, părerile au fost formulate individual, în perechi sau în grupe. Am solicitat elevii: să exprime într-o propoziţie sau o frază despre ce este vorba în textul citit, să prezinte, pe scurt, subiectul acestuia; să aleagă o expresie semnificativă (sintagmă pentru conţinutul textului); să rezume într-un cuvânt esenţa textului; să descrie culoarea sentimentală a textului; să găsească un simbol (grafic) pentru textul în cauză; să completeze propoziţia: „Cel mai bun/mai interesant lucru din acest text este…” După realizarea acestor sarcini, elevii pot lucra în perechi sau în grup, prezentând unii altora ceea ce au scris şi oferind lămuriri suplimentare referitoare la „producţiile” proprii. Însuşindu-şi acest algoritm de realizare a unui conţinut de idei, elevii au posibilitatea să-l folodească în orice situaţie când li se solicită acest lucru şi să se obişnuiască să exprime succint, cu propriile cuvinte, conţinutul unui text, al unei cărţi.
a) „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia” după Alexandru Vlahuţă
1. Scrie într-un enunţ despre ce este vorba în text:: „ Cu ajutorul feciorilor Vrâncioaiei, Ştefan cel Mare îşi reface oastea şi iese biruitor în lupta cu turcii.”
2. Scrie o expresie reprezentativă pentru text: „recunoştinţa domnitorului”
3. Menţionează printr-un cuvânt conţinutul textului: „Moldova”
4. Precizează culoarea pe care o putem asocia cu conţinutul: „verde – culoarea speranţei”
5. Notează cel mai important aspect (idee, gând, imagine): „dragostea Vrâncioaiei pentru ţară”
6. Realizează un desn care să reprezinte esenţialul
b) „Au sosit cocorii” după Cezar Petrescu
1. Scrie într-un enunţ despre ce este vorba în text: „Cocorii revin în ţara noastră unde îşi clocesc ouăle şi îşi cresc puii.”
2. Scrie o expresie reprezentativă pentru text: „recunoaşterea oamenilor şi a locurilor”
3. Menţionează printr-un cuvânt conţinutul textului: „Primăvara”
4. Precizează culoarea pe care o putem asocia cu conţinutul: „verde – hainele primăverii”
5. Notează cel mai important aspect (idee, gând, imagine): „oamenii sunt apreciaţi pentru hărnicia lor”
6. Realizează un desen care să reprezinte esenţialul
HARTA POVEŞTII este o metodă prin care elevii trebuie să descopere şi să stabilească într-un text narativ următoarele cerinţe date de învăţător: data, locul, timpul, personajele, intriga (problema), evenimentele (se plimbă, vede, porneşte etc.), soluţia, concluzia şi morala. Totodată, este metoda prin care se realizează feedback-ul lecţiei (poveştii). Am utilizat această metodă la clasă cu toate că cerinţele ei depăşesc programa şcolară. Am considerat că evenimentele, soluţiile, concluziile posibile fac parte deja din viaţa copiilor şi aceştia sunt capabili să le înţeleagă, să le analizeze şi să le soluţioneze. Sunt lucruri de care trebuie să devenim conştienţi în măsura înţelegerii lor. Mai mult, am constatat din partea elevilor o uşurare în activitate şi o manifestare a voinţei în aplicarea acestei metode pentru că au dat soluţii la nivelul lor de percepţie, dar demonstrând că au deja deprinderi de a gândi critic, fără de care învăţarea lor nu ar da randament.
a)
1.Titlul: „Muma lui Ştefan cel Mare”
2.Autorul: Dimitrie Bolintineanu
3.Locul: În faţa castelului
4.Timpul: În anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare
5.Personajele: Ştefan cel Mare şi mama sa
6.Intriga: Turcii ameninţă Moldova.
7.Evenimentul: Lupta pentru apărarea Moldovei
8.Soluţii: Să facă o oaste mai mare şi mai puternică decât cea a turcilor.
9.Concluzii: Mama l-a trimis pe Ştefan la luptă, la oaste pentru ca ţara să nu cadă în mâinile duşmanilor.
10.Morala: Să fim curajoşi şi iubitori de ţară!
b)
1. Titlul: „Cuza Vodă şi sultanul”
2. Autorul: Dumitru Almaş
3. Locul: În faţa sultanului (…) la turci acasă
4. Timpul: Când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova şi Ţara Românească
5. Personajele: Alexandru Ioan Cuza, sfetnicii şi sultanul
6. Intriga: Sultanul era împotriva Unirii.
7. Evenimentul: Unirea Moldovei cu Ţara Românească
8. Soluţii: Cuza-Vodă, cu demnitate şi încredere ar recunoaşte în faţa sultanului că ar îngenunchea ca şi om, dar ca domnitor nu-şi poate asuma dreptul de a umili ţara şi poporul.
9. Concluzii: Unirea s-a înfăptuit şi a fost recunoscută.
10. Morala: „Vorba dulce mult aduce”.
N-am renunţat la metodele clasice, ci le îmbin în cadrul lecţiilor cu cele care activează gândirea critică, pentru a lucra şi „altfel” în folosul elevilor şi al nostru. Atenția noastră, a dascălilor, trebuie îndreptată spre valorificarea celor mai de preţ însuşiri ale copilăriei: inventivitatea, fantezia, imaginaţia, căutările pasionate, elanul spre aventură şi cunoaştere. Valorificând aceste însuşiri vom stimula şi vom forma inteligenţe îndrăzneţe, capabile să anticipe intuitiv descoperiri şi invenţii în toate domeniile cunoaşterii umane.
Bibliografie:
Constantin Parfene, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală”, Ghid teoretico-aplicativ, Editura Polirom, Iaşi, 1999
Bratu Gabriela, „Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar – Proiecte de lecţii” , Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004, p.14
Neacşu Ioan, „Repere metodologice în sfera activităţilor de citire”, în revista Învăţământul primar 1/1991, p. 32-33