Storytelling-ul este o metodă didactică activă, centrată pe elev, care presupune folosirea poveștii ca instrument de învățare, explorare și înțelegere a unui conținut. În cadrul orelor de literatură, această metodă transformă analiza literară într-o experiență narativă prin care elevul interpretează, reconstruiește și creează sensuri personale asupra textului literar.
De ce să folosim storytelling la literatura română?
- Stimulează gândirea critică și empatia;
- Dezvoltă competențele de exprimare orală și scrisă;
- Activează creativitatea și imaginația narativă;
- Permite o învățare emoțională și personalizată;
- Ajută elevii să relaționeze cu personajele, temele și valorile operei
Cum se aplică storytelling-ul la clasă?
1. Un exemplu în acest sens ar fi un exercițiu de imaginație de tipul: Povestea personajului – „Ce-ar fi fost dacă…?”. După lecturarea unui text, elevii sunt provocați să spună o variantă alternativă a poveștii din perspectiva unui personaj. De exemplu: Ce s-ar fi întâmplat dacă Ana din „Ion” ar fi plecat din sat înainte să se căsătorească? Cum ar povesti „Enigma Otiliei” personajul Titi Tulea?
2. Un alt exemplu atractiv pentru elevi ar fi un exercițiu de tipul: Jurnalul narativ al unui personaj. Elevii redactează jurnalul unei zile importante din viața unui personaj. Astfel, intră în pielea acestuia și explorează trăirile interioare. Exemplu: „Jurnalul Anei” în ziua căsătoriei cu Ion sau „Jurnalul Otiliei” când îl refuză pe Felix.
3. Se mai pot lucra și exerciții de tipul: Transformarea unui text literar într-o poveste personală. Astfel, elevii rescriu o scenă sau o temă dintr-un text, dar plasată în lumea contemporană. Un exemplu în acest sens ar fi: Cum ar arăta conflictul din „Ultima noapte de dragoste…” dacă s-ar petrece într-un cuplu modern, în era rețelelor sociale?
4. Interesant este și următorul exercițiu: Povestirea inversă (backstory / prequel) în care elevii își imaginează ce s-a întâmplat înainte de începutul poveștii sau completează „goluri” narative. De exemplu: Ce s-a întâmplat cu familia Anei înainte ca ea să îl cunoască pe Ion? Ce gândea Aglae Tulea în copilărie?
5. Nu în ultimul rând, se pot realiza activități atractive și sub forma Storytelling-ului digital. Cu ajutorul aplicațiilor (ex: Canva, Book Creator, Storybird), elevii pot crea povești vizuale sau podcasturi inspirate din texte literare.
Acest tip de storytelling dezvoltă și competențele digitale pe lângă cele de comunicare în limba română. Un exemplu de aplicație practică ar fi următorul: Având în vedere nuvela psihologică „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici, se poate realiza următoarea activitate storytelling: Elevii scriu un monolog interior al Anei înainte de a fi ucisă. Alternativ, redactează o scrisoare imaginară pe care Ghiță o scrie înainte de moarte, în care își justifică deciziile.
În ceea ce privește modalitățile de evaluare prin metoda storytelling putem aduce în discuție următoarele activități interesante și atractive pentru elevi:
- Realizarea unui portofoliu narativ după un plan oferit de profesor;
- Prezentări orale (povești spuse în fața clasei);
- Eseuri narative sau creative;
- Proiecte digitale (afișe, benzi desenate, podcast).
În concluzie, metoda storytelling creează un climat de învățare benefic pentru elevi și le permite acestora dezvoltarea competențelor de comunicare și creativitate, aduce literatura mai aproape de viața elevului. Transformă lecția într-un spațiu viu de poveste, reflecție și exprimare personală, unde elevii nu doar învață despre texte, ci devin parte din ele.