Dintre toate metodele moderne de predare-învățare-evaluare, metoda R.A.I. este una dintre metodele ce pot îmbina predarea-învățarea-evaluarea, prin faptul că se aplica foarte ușor la clasă, indiferent de momentul lecției, este antrenantă, productivă din punct de vedere al conținuturilor învățate, plăcută pentru elevi și foarte utilă.
Metoda R.A.I. (R – răspunde ; A – aruncă; I -interoghează) este o metodă interactivă de evaluare prin care elevii sunt determinați să comunice ceea ce au învăţat, printr-un joc de aruncarea unei mingi de la un copil la altul. Este foarte interesant faptul ca această metodă se poate folosi pentru o lecție de recapitulare (se pot recapitula noțiunile teoretice și nu numai dintr-un capitol/lecție, prin întrebări în care să fie antrenați toți elevii clasei respective) și pentru o lecție de evaluare (profesorul și elevii deopotrivă participă activ, astfel încât activitatea elevilor poate fi notată). Alfel spus, metoda poate fi utilizată în cadrul lecţiilor de evaluare, în etapele de reactualizare a cunoştinţelor sau în realizarea feedback-ului.
Reguli de desfăşurare:
- cel care aruncă mingea pune o întrebare, iar cel care o prinde răspunde la întrebare şi apoi pune altă întrebare ş.a.;
- cine nu răspunde corect iese din joc şi va răspunde cel care a pus întrebarea (are ocazia de a arunca din nou mingea); dacă nu ştie să răspundă este eliminat din joc şi va răspunde cel care i-a pus lui întrebarea ş.a.;
- în acest fel, în joc rămân cei mai bine pregătiţi elevi la tema rspectivă.
De exemplu, pentru disciplina Matematică, clasa a IX-a, lecția „Funcția de gradul al doilea” , pot fi utilizate următoarele întrebări:
Care este forma generală a funcției de gradul al II-lea?
Cum determinăm coordonatele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox?
Cum determinăm coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f cu axa Oy?
Care sunt coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f?
Cum determinăm intervalele de monotonie ale funcției f?
Când graficul funcției f intersectează axa Ox intr-un singur punct?
Când graficul funcției f nu intersectează axa Ox?
Când graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte?
Cum stabilim semnul unei funcții de gradul al II-lea?
Ce ţi s-a părut mai greu în lecţie?
Cum poţi aplica cunoştinţele?
Ce ţi s-a părut interesant?
Ce este graficul unei funcții de gradul al II-lea?
Care sunt etapele în a reprezenta grafic o funcție de gradul al II-lea?
Dintre avantajele metodei R.A.I., menționăm:
- este foarte motivantă, se desfășoară sub formă de joc, astfel încât toți elevii sunt prinși într-o activitate antrenantă în care își pot consolida cunoștințele sau își pot deprinde noi cunoștințe.
- dezvoltă capacități și deprinderi de socializare în cadrul unui grup.
- dezvoltă atenția distributivă şi promptitudinea răspunsurilor.
- dezvoltă abilitatea de comunicare interpersonală, de a pune întrebări;
- asigură un feedback rapid al cunoştinţelor.
În cadrul unei activități de învățare, în care se folosește Metoda R.A.I. se poat evidenția cu ușurință acei elevi care și-au însușit cunoștințele prin înțelegere sau prin memorare a conținuturilor. Bineînțeles că învățarea prin înțelegerea conținuturilor este cea mai eficiență și de aceea aceasta metodă didactică favorizează înţelegerea şi aplicabilitatea cunoştinţelor.
Fiind o activitate în care pot participa atât profesorul cât și elevii, metoda R.A.I. oferă posibilitatea profesorului de a cunoaște mai bine elevul, sau ce îşi doreşte acesta de la activitatea didactică.
Condiții de realizare:
- tema va fi selectată în funcție de obiectivele urmărite.
- se aplică la o clasă de nivel cel puțin mediu (elevii să fie capabili să formuleze întrebări și să poată participa la acțiunea întreprinsă).
- întrebările să fie clare și precise (să nu fie foarte lungi).
- întrebările să solicite răspunsuri scurte.
- tema să fie atractivă, să trezească interesul elevilor;
- profesorul intervine pentru a corecta/completa un răspuns.
- copiii trebuie să cunoască noțiunile teoretice studiate.
Metoda R.A.I. pune accent pe trei verbe semnificative: a răspunde, a arunca și a interoga.
Prin modul în care se aplică această metoda didactică de predare-învățare-evaluare în cadrul unei activități didactice, iese în evidență faptul că metoda are un caracter interdisciplinar, solicitând de la elevi atât cunoștințe teoretice, dar și abilități practice.
Este foarte interesant modul în care se aleg elevii care vor răspunde la întrebări. Acest lucru se face in mod aleatoriu, astfel încât până în momentul în care este aruncată mingea, toții elevii se simt ca potențiali aleși pentru a răspunde la întrebare, deci toți trebuie să fie pregătiți cu răspunsul corect. Se acordă timp de gândire. Întrebarea este adresată înainte de a fi aruncată mingea și prinsă după ce a fost acordat timp de gândire suficient și corespunzător întrebării puse.
În momentul în care un elev adresează unui coleg de-al său o întrebare și aruncă mingea, dacă răspunsul dat este corect, dar incomplet, cel care a pus întrebarea are voie să interogheze printr-o întrebare suplimentară elevul care a prins mingea. Dacă răspunsul final dat de acesta este corect și complet se poate merge mai departe, în caz contrar acesta iese din joc și altcineva va răspunde corect în locul său.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.