Metoda Phillips 6/6 este o metodă modernă, pentru nivelul gimnazial și liceal, pentru lecții de predare-învățare, pentru momentele lecției: aperceptiv sau desfășurarea lecției. Tipul de inteligență căreia i se adresează este verbal-lingvistică și auditivă.
O lecție pentru liceu, lecție transdisciplinară, este și cea în care li se cere elevilor să găsească asemănări și deosebiri dintre film și carte. Astfel dacă sunt elevi de clasa a XI-a, pot fi împărțiți în două grupe de câte 6 elevi, discutând pe o temă dată timp de 6 minute, la final, se prezintă concluziile clasei.
Această metodă ajută la consolidarea grupului, activează grupul de elevi, stimulează abilitățile de a-și susține un punct de vedere, stimulează spiritul competitiv și dezvoltă abilitățile de comunicare. Dezavantajele acestei metode ar fi că unii elevi acaparează discuția, devenind liderul grupului, nu toți elevii se implică în egală măsură în rezolvarea sarcinii de lucru.
Profesorul le prezintă câteva idei sub formă de poster despre scriitorii: Camil Petrescu și Liviu Rebreanu – scriitorii celor două romane propuse: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” și „Ion”. Pentru început, prima grupă formată din 6 elevi vor discuta modelul primit ca fișă de lucru cu fragmentul din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” și le va prezenta colegilor concluziile, drept model pentru celălalt exercițiu din romanul „Ion”.
Fișă de lucru
Citește cu atenție fragmentul de mai jos, apoi vizionează primele 10 minute din filmul ecranizat după acest roman.
Sub forma unei diagrame Venn, notează asemănările și diferențele dintre text și film.
Fragment din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu:
„
La Piatra Craiului, în munte
În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din Capitală, la fortificarea văii Prahovei, între Bușteni și Predeal. Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă, acoperite ici și colo cu ramuri și frunziș, întărite cu pământ ca de un lat de mână, erau botezate de noi tranșee și apărau un front de vreo 10 km.
În fața lor, câteva dreptunghiuri de rețele și „gropi de lup” erau menite să sporească fortificațiile noastre. Toate capetele acestea de tranșee, risipite ici-colo, supraveghind șoseaua de pe boturi de deal, nu făceau, puse cap la cap, un kilometru. Zece porci țigănești, cu boturi puternice, ar fi râmat, într-o jumătate de zi, toate întăriturile de pe valea Prahovei, cu rețele de sârmă și cu „gropi de lup” cu tot. (Gropile astea de lup erau niște gropi cât cele pe care le fac, jucându-se, copiii în nisip, iar în fund aveau bătut câte un mic țăruș, ascuțit apoi ca o țeapă în sus.) După socotelile Marelui Stat – Major român din 1916 – adică din timpul bătăliei de la Verdun – dușmanul care venea la atac avea să calce, din nebăgare de seamă, în aceste gropi și să se împungă în țepi, fie în talpă, fi în spate. Despre „valea fortificată” a Prahovei vorbea cu respect toată țara: Parlamentul, partidele politice și presa. Ca să nu poată fi văzute din tren aceste realizări misterioase, vagoanele nu circulau decât cu perdelele trase, sau, dacă nu erau perdele, cu geamurile mânjite cu vopsea albă, iar de la Sinaia, pe fiecare culoar, erau sentinele cu baioneta la armă*.
”
armă = e perfect adevărat că în timpul luptelor de mai târziu, niciunui comandant de companie nu i-a trăsnit prin cap să ocupe aceste tranșee, care parodiau în mic satele Potemkin, mai ales că nemții nu s-au simțit obligați să vie pe șosea, ca să poată fi vânați cu pușca, ci au ocupat dealurile împăturite negru și clăbuceturile cu pășuni verzi-gălbui.
sentinele = „Militar înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinélă s. f.] – Din fr. sentinelle” (dexonline)
baionetă = „armă albă de împuns, în formă de sabie scurtă, care se poate fixa la țeava puștii militare. ◊ Atac (sau asalt) la baionetă = luptă corp la corp. Îmbinare în baionetă = îmbinare demontabilă între două piese (prin introducerea uneia în cealaltă), urmată de deplasarea sau rotirea lor relativă. [Pr.: ba-io-] – Din fr. baïonnette.” (dexonline)
lucid.app/lucidspark/b836c9f1-9c7b-4513-988a-67d1aea1dd2e/edit?invitationId=inv_4cb79b01-a1e9-4294-b41b-c8b5a663b66f
lucid.app/lucidspark/67517ca0-a1d7-4f6b-8740-929f7757e32a/edit?invitationId=inv_71e09873-08c0-4e8c-8fcf-85c5bc63f70d
https://app.nearpod.com/?pin=95310DA7012EC46386BE2C47D4C545D1-1