În contextul actual al științelor educației, învățarea colaborativă se impune ca o alternativă viabilă la metodele tradiționale de tip transmisiv, facilitând nu doar asimilarea conținuturilor curriculare, ci și dezvoltarea abilităților de comunicare, gândire critică și responsabilitate academică.
Metoda mozaicului (Jigsaw Method), elaborată inițial de Elliot Aronson în anii ’70, reprezintă una dintre tehnicile de învățare cooperativă cu impact demonstrat în literatura de specialitate. Prin structura sa specifică, această metodă transformă elevul din receptor pasiv în participant activ al propriului proces de învățare, conferindu-i simultan rolul de „expert” și „profesor” pentru colegii săi. Prezenta lucrare își propune să analizeze aplicabilitatea și eficiența metodei mozaicului în predarea istoriei la nivel gimnazial, cu focus pe tema „Primul Război Mondial”, demonstrând prin exemple concrete modul în care această strategie didactică poate optimiza procesul de învățare și poate contribui la formarea competențelor sociale și cognitive ale elevilor.
Vom utiliza metoda mozaicului într-o lecţie mixtă şi o vom aplica în etapele de prezentarea noului conţinut şi dirijarea învăţării, dupa ce anterior am enunţat titlul noii lecţii și am făcut o reactualizare a cunoștințelor elevilor despre mulțimi prin întrebări cum ar fi:
- În ce an a aderat România la Tripla Aliantă? Ce state cuprindea aceasta?
- Care este semnificația expresiei “La Belle Epoque”?
- Menționează o diferență între Puterile Centrale și Antanta, având în vedere poziția geografică în Europa.
Metoda mozaicului înseamnă învăţarea prin cooperare în cadrul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului, unui alt grup.
Etape ale mozaicului:
1) Se împarte clasa în grupe eterogene de 4 elevi, fiecare primind o fişă de lucru numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unui material ce urmează a fi discutat şi înţeles de către elevi.
Cele patru fişe de lucru sunt părţi ale lecţiei „Primul Război Mondial”.
Fişele au titlurile: „Cauzele războiului”, „Mari alianțe și fronturi de luptă”, „Tehnici și arme noi”, „Consecințe politice și economice”.
Am ales să predau cele 4 teme în aceeaşi oră pentru a putea aplica metoda mozaicului şi a-i ajuta astfel pe elevi să înţeleagă mai bine temele şi problemele utilizate.
2) Prezentarea succintă a subiectului tratat. Explicarea sarcinilor de lucru şi a modului de desfăşurare a activităţii.
3) Regruparea elevilor, în grupe de „experţi”, în funcţie de numărul fişei primite: astfel toţi cei care au primit fişa numărul 1 vor forma un grup, cei care au primit fişa nr. 2 vor forma alt grup, şamd.
Astfel, un grup de „experţi” va fi format din toţi cei care au primit în cadrul grupului iniţial de 4 fişa cu numele “Cauzele războiului”.
4) Învăţarea prin cooperare a secţiunii revenite în cadrul grupului. Elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine şi hotărăsc modul cum vor transmite noţiunile colegilor din grupul iniţial.
Elevii pot folosi desene, diagrame, exemple concrete, etc.
5) Revenirea în cadrul grupului iniţial şi predarea colegilor noţiunile dobândite în cadrul grupului de experţi. Dacă sunt neclarităţi se întreabă expertul. Dacă neclarităţile persistă, atunci se solicită ajutorul celorlalţi membrii ai grupului expert pentru tema respectivă.
În acest mod sunt „predate” toate cele 4 teme ale lecţiei în cadrul fiecărui grup. Fiecare elev este responsabil atât de propria învăţare cât şi de transmiterea corectă şi completă a informaţiilor colegilor din grup. Este foarte important ca profesorul să monitorizeze această activitate pentru a urmări transmiterea corectă a noţiunilor.
6) Trecerea în revistă a materialului discutat prin prezentarea orală cu toţi participanţii.
Câteva întrebări bine puse vor determina gradul de stăpânire al achiziţiilor dobândite.
Grupul de bază poate realiza:
-un poster cu harta războiului;
-un tabel comparativ(Aliați/Puterire Centrale)
-o scurtă prezentare orală privind concluziile.
Cele patru fişe de lucru vor avea următoarea structură:
Fişa nr. 1: „Cauzele războiului”
Informații:
1. Rivalitățile dintre marile puteri europene (Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, Austro-Ungaria).
2. Competiția pentru colonii și resurse.
3. Naționalismele din Balcani (Serbia, Bosnia, Imperiul Otoman în declin).
4. Alianțele militare deja formate (Tripla Alianță, Tripla Înțelegere).
5. Declanșatorul: asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo (28 iunie 1914).
Formulați o explicație de 1-2 minute pentru următoarele întrebări:
“Ce a dus la declanșarea Primului Război Mondial?”
Fişa nr. 2: „Mari alianțe și fronturi de luptă”
Informații:
1. Tripla Alianță: Germania, Austro-Ungaria, Italia (până în 1915).
2. Tripla Înțelegere: Franța, Rusia, Marea Britanie.
3. Italia trece de partea Antantei în 1915.
4. Fronturi principale:
Frontul de Vest: tranșee, lupte între Germania și Franța/Anglia.
Frontul de Est: Germania și Austro-Ungaria vs Rusia.
Frontul Balcanic: Serbia, România, Grecia.
Frontul Oriental (Orient Apropiat): Imperiul Otoman.
Răspundeți în 1-2 rânduri la următoarea întrebare: Care au fost taberele din Primul Război Mondial și unde s-a desfășurat acesta?
Marcați pe hartă principalele alianțe și fronturi de luptă.
Fişa nr. 3: „Tehnici și arme noi”
Informații:
1. Trenurile blindate și tancurile (apariție în 1916).
2. Aviația – folosită pentru recunoaștere și bombardamente.
3. Submarinele – Germania folosește intens submarine U-boot.
4. Armele chimice – gaze toxice (clor, iperit).
5. Artileria grea – bombardamente masive.
6. Viața în tranșee – condiții dure, soldați epuizați.
Răspundeți scurt la următoarea sarcină:
Faceți o listă cu 3 arme noi și explicați “De ce Primul Război Mondial a fost un război al tehnicii?”
Fişa nr. 4: “Consecințe politice și economice”
Informații:
1. Peste 10 milioane de morți, milioane de răniți.
2. State noi pe harta Europei (Polonia, Cehoslovacia, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor).
3. Prăbușirea imperiilor: German, Austro-Ungar, Otoman, Țarist.
4. Tratatul de la Versailles (1919) – Germania este învinuită și obligată la despăgubiri.
5. Crize economice și sociale grave după război.
6. Pregătirea terenului pentru al Doilea Război Mondial.
Realizați o schemă cu 3 consecințe politice și 2 consecințe economice majore ale războiului.
În urma aplicării mozaicului, se va prezenta o listă de exerciții pe care le vor lucra elevii la tablă.
Metoda mozaicului are avantajul că implică toţi elevii în cadrul acţiunii şi că aceştia sunt responsabili atât de propria învăţare, cât şi de învătarea celorlalţi. De aceea metoda este foarte utilă în motivarea elevilor cu rămâneri în urmă; transformarea pentru scurt timp a elevului în “profesor”, le conferă acestora un ascendent moral asupra celorlalţi.
Alte avantaje ale mozaicului:
- dezvoltarea gândirii logice, critice;
- stimularea încrederii în sine;
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de relaţionare în cadrul grupului.
Implementarea metodei mozaicului în cadrul lecției despre Primul Război Mondial demonstrează potențialul semnificativ al strategiilor de învățare colaborativă în contexte educaționale concrete. Rezultatele observate confirmă premisele teoretice ale literaturii de specialitate, evidențiind beneficiile multiple ale acestei abordări pedagogice: dezvoltarea responsabilității individuale și collective, stimularea comunicării interpersonale, consolidarea competențelor de sinteză și prezentare, precum și creșterea motivației pentru învățare.
Din perspectiva științelor educației, metoda mozaicului se dovedește a fi un instrument eficient de diferențiere pedagogică, oferind fiecărui elev oportunitatea de a-și valorifica potențialul în cadrul unor structuri de grup flexibile și incluzive. Transformarea temporară a elevului în „expert” nu doar că îi sporește încrederea în sine, ci contribuie și la dezvoltarea metacognițiilor, elevul fiind nevoit să reflecteze asupra propriului proces de învățare pentru a putea transmite eficient informațiile colegilor săi.
Limitările metodei – cum ar fi necesitatea unei planificări riguroase, monitorizarea atentă a grupurilor și posibilele dezechilibre în contribuțiile individuale – nu diminuează valoarea sa pedagogică, ci indică direcții pentru perfecționarea implementării. Cercetări ulterioare ar putea investiga impactul pe termen lung al metodei mozaicului asupra performanțelor școlare și asupra dezvoltării competențelor sociale ale elevilor, contribuind astfel la consolidarea bazei empirice a pedagogiei colaborative.
În concluzie, metoda mozaicului se constituie ca o strategie didactică viabilă și eficientă pentru învățarea istoriei, cu potențial de extindere către alte discipline curriculare, reprezentând un pas important către o educație mai participativă, incluzivă și centrată pe nevoile reale ale elevilor din secolul XXI.
Bibliografie
1. Becheru Dragoș Sebastian, Stoica Stan, Istorie: Manual pentru clasa a VII-a, Editura CD PRESS, București, 2019.
2. Hichins, Keith, Românii 1866-1947, Editura Humanitas, București, 2013.
3. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2008.
4. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2014.