Metoda exercițiilor și problemelor

Metoda exercițiilor și problemelor are la bază realizarea conștientă şi repetată a unor acțiuni şi operații, având ca scop formarea unor deprinderi teoretice şi practice, consolidând astfel cunoştinţele, dezvoltă unele capacităţi şi aptitudini, stimulând potenţialul creativ.

Această metodă stimulează intens activitatea elevului, care depune astfel  efort intelectual şi fizic. Poate fi folosită la orice an de studiu, la orice disciplină, având o largă aplicabilitate în procesul de învăţământ, fiind utilizată pentru realizarea unor sarcini didactice variate. Astfel:

• formează deprinderi de natură intelectuală şi practică;
• o mai bună înţelegere a informațiilor teoretice prin aplicarea lor în contexte şi situaţii diferite;
• fixează informațiile şi deprinderile însuşite anterior;
• previne uitarea;
• dezvoltă formarea unor capacităţi intelectuale şi fizice;
• stimulează şi dezvoltă capacităţile creative.

Pentru ca metoda exerciţiului să aibă eficienţa urmărită, în folosirea sa trebuie să respecte anumite cerinţe şi să se asigure o serie de condiţii:
– creşterea treptată a complexităţii şi dificultăţii itemilor;
– realizarea  unui număr mare de repetiţii pentru formarea automatismelor;
– evaluarea optimă a repetiţiilor în timp;
– în cazul în care se observă o stagnare a performanţelor, se recomandă să se crească intensitatea motivaţiei, să se opereze modificări la nivelul metodelor de execuţie sau să se dea o pauză mai lungă.

In cadrul predării chimiei se pot folosi diferite categorii de exerciţii şi probleme.

A. Ca exerciţii, se folosesc:
a) Exerciţii pentru însuşirea limbajului chimic, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor.
In acest caz elevii fac exerciţii în aproape toate lecţiile, când folosesc formulele şi ecuaţiile chimice, pentru a reprezenta substanţele ce iau parte şi rezultă dintr-o reacţie. Astfel  se fixează şi se consolidează cunoştinţele referitoare la scrierea corectă a formulelor chimice, pe baza valenţei elementelor componente şi de a calcula coeficienţii, pe baza legii conservării masei substanţelor.
Uneori se pot da exerciţii speciale de scriere a formulelor chimice, pe baza dictării denumirii raţionale a diferitelor substanţe. De exemplu:
– care este structura corectă pentru 1,4-dihidroxo-ciclopentan ?
b) Exerciţii pentru dobândirea de deprinderi practice de lucru în laborator.
Acest tip de exerciţii au o mare importanţă pentru dobândirea deprinderilor practice de lucru în laborator.
In timpul lucrărilor de laborator, sau folosindu-i ca ajutor la efectuarea experimentelor demonstrative, elevii execută anumite exerciţii de mânuire a aparaturii de laborator şi a reactivilor. Ei capătă deprinderi practice de a monta o instalaţie simplă sau mai complexă, de a face o filtrare, de a pregăti reactivi, de a încălzi sau agita o eprubetă etc.
Rolul acestei metode contribuie la înzestrarea elevului cu deprinderi şi capacităţi de muncă.

B. Problemele pot fi încadrate în următoarele categorii:
a) Probleme care se rezolvă prin calcul matematic (probleme cantitative).
Metodica rezolvării acestor probleme este următoarea:
– după ce se citește cu atenție enunţul problemei se vor scrie datele pe tablă sau caiet;
– se clarifica enunțul problemei pentru a fi înțeles de toţi elevii;
– se reamintesc noţiunilor teoretice corespunzătoare;
– se rezolvă problema întâi calitativ prin analiza cuprinsului problemei, pentru a identifica ce date se cunosc şi ce date sunt necesare;
– se stabilesc ce formule şi ce ecuaţii chimice sunt necesare pentru rezolvarea problemei;
– aflarea necunoscutei numerice având la bază calculului matematic;
– analiza finală a rezultatului.
b) Probleme – întrebări (probleme calitative).
Mai importante sunt aşa numitele probleme-întrebări, care pot fi folosite în aproape toate lecţiile, pentru dezvoltarea gândirii elevilor, pentru clarificarea specificului diferitelor fenomene chimice şi pentru înţelegerea legăturii dintre cunoştinţele chimice şi viaţă.

Exemplu:
– care este formula şi denumirea chimică a glicerinei, acidului fenic ? –  din ce clase de substanţe fac parte ?
– ce reacţii chimice au loc pentru obţinerea fenolului ? iar din acesta bachelita C ?
– cum poate fi obţinut practic alcoolul etilic ?
– alegeți litera corespunzătoare răspunsului corect: metanolul are formula:
a. CH3―OH
b. CH3―CH2―CH2-OH
c. CH3―CH2―CH2-CH2―OH

Aceste teme sunt foarte importante, pentru că dau posibilitatea elevilor ca, pe baza cunoştinţelor teoretice, să aleagă diferite metode de rezolvare. Exerciţiile şi problemele oferă învăţării valenţe didactice superioare, de gândire, acţiune şi aplicare a cunoştinţelor în mod creativ.

 

prof. Mariana Ganea

Colegiul National Mihail Kogalniceanu, Galati (Galaţi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mariana.ganea

Articole asemănătoare