To motivate students to study mathematics, an effective method is to correlate with the fields of science. Starting with primary classes, the purpose of math optional is to provide another vision of mathematics. Mathematics is essential for many sciences. The most important function of mathematics in science is the role it plays in the expression of scientific notions. The processes of observing and interpreting the results of experiments, creating hypotheses and forecasts most often require mathematical calculations. The mathematical branches most commonly used in science include computing and statistics, although almost any branch of mathematics has applications, even in areas such as architecture and topology, physics, chemistry, biology, and some social sciences.
Cuvinte cheie: abordarea cross-curriculară, conţinuturi,obiective,concepte, evaluare.
Pentru a motiva elevii pentru studierea matematicii, o metodă eficientă este corelarea cu domeniile ştiinţelor. Încă din clasele primare scopul opţionalului de matematică este acela de a oferi o altă viziune asuprea matematicii.
Matematica este esențială pentru multe științe. Cea mai importantă funcție a matematicii în știință este rolul pe care îl joacă în exprimarea noţiunilor științifice. Procesele de observație și de interpretare a rezultatelor experimentelor, crearea de ipoteze și previziuni au de cele mai multe ori nevoie de calcule matematice.
Ramurile matematice cel mai des folosite în știință includ calculul și statistica, deși aproape orice ramură a matematicii are aplicații, chiar și domenii cum ar fi arhitectură şi topologie, fizică, în chimie, biologie și unele științe sociale. În conditiile permanentei schimbări din societatea românească, reforma în educaţie are un loc aparte, deoarece educaţia este cea care stă la temelia societăţii. Obiectivele actuale care se impun privind matematica sunt:
- Dezvoltarea interesului pentru matematică (prin rezolvarea unor probleme variate cu referinţe din viata cotodiană);
- Stimularea gândirii logice şi a interesului pentru lărgirea orizontului în educatie prin legarea matematicii de aspectele ştiinţei;
- Înţelegerea legăturii dintre matematică, viaţă şi alte discipline sau domenii ale ştiinţei;
Specialiştii din domeniul educaţiei susţin acţiunea constructivă a educaţiei:
- educaţia este în atenţia preocupării tuturor statelor lumii;
- învăţământul trebuie să fie considerat în orice societate, ca fiind reflecţia nevoilor societăţii;
Abordarea cross-curriculară în studiul matematicii şi ştiinţelor urmăreşte prin integrarea la nivelul obiectivelor, conţinuturilor, conceptelor, atingerea unor rezultate care presupun organizarea integrată a curriculumului.
Caracteristicuile abordării cross-curriculare sunt următoarele:
- interconexiunea disciplinelor de studiu;
- relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
- corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
- corelarea unităţilor tematice, conceptelor fundamentale ale curriculumului;
- realizarea de activităţi integrate de tipul proiectelor;
- gestionarea eficientă a timpului ;
- lucrul pe grupe a elevilor;
- rezolvarea de probleme ca metodă practică de aplicare a cunoştinţelor teoretice.
Deasemenea în studiu integrat trebuie să urmăm câteva etape pentru a realiza o eficienţă în realizarea scopului şi obiectivelor acestei abordări.
- planificarea timpului necesar desfăşurării activităţii;
- colectarea resurselor materiale umane şi materiale existente;
- stabilirea conţinuturile procesului de predare-învatare în functie de obiective;
- proiectarea activităţilor de învăţare şi planificarea acestora: ce facem, cum facem, cu cine facem, când facem şi care sunt rezultatele aşteptate;
- evaluarea finală a activităţii.
Activitate integrată poate include mai multe secvenţe didactice sau situaţii de învăţare ale căror conţinuturi se concetrează în jurul unui noţiuni sau concepte de integrare curriculară care sau la baza acumularii altor noţiuni.
Matematica a căpătat valenţe diverse, ea poate fi predată şi ca opţional în clasele mici sub denumirea de” Matematica distractivă” sau ”Matematica de poveste” pentru a rezolva mai usor problemele făcând analogie cu viaţa cotidiană, sau alte domenii: literatura, arta, care să o facă mai pe înţelesul acestora.
Matematica ilustrată prin desen în manualele sau culegerile de probleme este o metodă atractivă în a rezolva calcule matematice din clasele primare sau prin a descoperi matematica prin joc: colorarea unor forme geometrice cu un anumit număr de laturi sau de aceeaşi formă.
În clasele mai mari matematica poate fi înţeleasă mai bine dacă o asociem cu celelalte domenii studiate pe parcursul anilor de studiu, astfel: domenii în care se aplică matematica este: biologia, atfel matematica reflectată în biologie, fără calculele matematice nu am putea face calcule de genetică, nu am reuşi să stabilim unele fenomene sau mecanisme biologice cu aspecte legate de prelucrarea datelor. Cea mai avansată formă a folosirii matematicii în biologie este biologia matematică.
- Statistica dezvoltă proceduri de înregistrare, descriere, analiză şi interpretare a datelor experimentale a rezultatelor obţinute din observarea unui proces economic, biologic sau social.
- Biostatistica este aplicarea statisticii într-un număr mare de domenii ale biologiei.
- Biostatistica are ca obiectiv fundamentarea teoretică a proiectării şi controlului experimentelor biologice, în medicină şi agricultură, deoarece aceasta analizează şi interpretează date concrete şi realizează inferenţe asupra acestora.
- Ecologia şi previziunile ecologice studiază inflenţa unor factori asupra dinamicii populaţiilor.
În concluzie, matematica poate fi abordată în predarea diverselor noţiuni sau cunoştinţe la nivelul diferitelor discipline de studiu, dar mai ales pe parcursul întregului proces educativ, începând din clasele primare până la absovirea ciclului superior al facultăţii.
Bibliografie
[1] A. Barna, Autoeducaţia. Probleme teoretice şi metodologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
[2] C. Bîrzea, Reforma învăţământului din România: condiţii şi perspective, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1993. .
[3] R.H. Dave, Fundamentele educaţiei permanente, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.
[4] O. Nica, Metode moderne de învățare în predarea matematicii, Revista Învățământului Preuniversitar, ISSN 2069 – 7961, martie 2011. .
[5] O. Nica, Poate fi matematica distractivă? Să rezolvăm câteva probleme!, Revista Focus Oșorhei, nr.3, ISSN 2067 – 5208.
[6] O. Nica, Educația și provocările lumii contemporane, volumul Proceedings Responsabilitate publică în educaţie – Simpozion Internaţional, Ediţia a III-a, Constanţa 2011.
[7] A. Nicolae, Matematică distractivă. Editura Aramis. Bucureşti, 2000.
http:/matematica-si-biologia.html
documents.tips/documents/abordarea-cross-curriculara-lucian-ciolandoc.html
smb2.ro/prescolar/ACTIVITATEA%20INTEGRATA.doc