Chiar din ciclul primar, elevii ridică o serie de întrebări legate de disciplina Matematică, precum: De ce învățăm matematică?, La ce ne folosește matematica?, Voi folosi vreodată noțiunile de matematică învățate?. Trebuie astfel, ca și cadre didactice, să ne aplecăm și asupra acestor problematici ridicate de elevi, pentru a-i apropia pe copii cu dragoste de matematică, fără teamă, ajutându-i să-și descopere aptitudinile pentru acest domeniu, reducându-se astfel rezistența acestora față de această disciplină, pe care o consideră uneori inabordabilă și rigidă, sporind motivația învățării, atenția, făcând ca percepția să fie îmbunătățită, concentrarea mărită, conștientizând conexiunile dintre matematică și viața de zi cu zi, dintre matematică și societate.
Aplicarea în viața de zi cu zi a celor învățate la nivel teoretic, aduce mari contribuții la dezvoltarea motivației de a învăța matematică. Copiii înțeleg că matematica nu este doar teorie, ci se aplică zilnic, în activități casnice, sportive, distractive etc., ducând, totodată, la creșterea încrederii în sine, stimei de sine, cu beneficii în creșterea rezultatelor școlare.
Nu trebuie să uităm faptul că potrivit teoriei dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget, psiholog elvețian, copiii cu vârstele 6/7-11/12 ani (aflați în ciclul primar) se află, ca stadiu de dezvoltare cognitivă, în stadiul operațiilor concrete. În acest stadiu, inteligența se manifestă prin mânuirea sistematică, dar și logică a simbolurilor legate de obiecte concrete. Potrivit lui Piaget, copiii aflați în stadiul operațiilor concrete au un raționament inductiv, și trag concluzii generale despre o anumită clasă pornind de la un element concret al ei.
În ciclul primar, abordarea matematicii din perspectivă aplicativă poate duce la o înțelegere mai bună a noțiunilor de matematică, matematica devenind astfel o cale prin care elevii pot rezolva probleme curente, dezvolta cunoştinţe, abilităţi şi atitudini utile în profesia viitoare şi în viaţă. La acest nivel de vârstă, profesorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Anumite noţiuni introduse vor fi studiate intuitiv, recurgând la situaţii familiare. (Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele a II-a – a IV-a, Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014 )
Pornind de la toate aceste aspecte, se poate propune derularea de activități practice pentru exemplificarea rezolvării unor probleme reale cu care copiii din clasă se confruntă. Se pot crea contexte noi de învățare prin implicarea elevilor în derularea unor activități în cadrul unor proiecte din domenii precum turism, ecologie etc., elevii fiind sprijiniţi să gândească critic asupra problemelor ridicate în cadrul acestor proiecte, să identifice soluţii şi să rezolve probleme utilizând metode diverse deprinse în cadrul disciplinei în discuție. Este foarte important să se creeze contextul rezolvării unor probleme din punct de vedere interdisciplinar, apelându-se și la alte discipline studiate de elevi, precum geografie, științe, arte etc.
Aplicarea matematicii în cadrul unor evenimente trăite nu poate să ducă decât la dezvoltarea inițiativei, încrederii în sine, creșterea autonomiei personale, pregătindu-l pe elev pentru viață, contribuind la dezvoltarea unui comportament creativ.
Matematica înseamnă realitate, înseamnă perseverență pentru găsirea celor mai bune soluții.
Bibliografie
Havârneanu G., 2020, Didactica matematicii și informaticii pentru învățământul primar, Iași, Polirom;
Mocanu M., Neagu M., 2007, Metodica predării matematicii în ciclul primar, Iași, Polirom;
Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele a II-a – a IV-a, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014 ;