De multe ori, matematica este percepută de elevi ca o disciplină dificilă, abstractă și uneori greu de conectat la realitate. Totuși, dincolo de formule, teoreme și exerciții, matematica reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de formare intelectuală și practică. În învățământul gimnazial din România, studiul matematicii are rolul de a dezvolta competențe esențiale pentru viața cotidiană, pentru continuarea studiilor și pentru integrarea într-o societate modernă, profund tehnologizată.
Programa școlară pentru clasele V–VIII este construită pe formarea competențelor, nu doar pe acumularea de cunoștințe. Elevii învață să utilizeze numerele naturale și raționale, să opereze cu fracții și procente, să rezolve ecuații, să studieze proprietățile figurilor geometrice și să interpreteze date statistice. Dincolo de conținuturi, accentul este pus pe raționament logic, argumentare, modelare și rezolvare de probleme. Aceste competențe depășesc granițele disciplinei și devin instrumente valoroase în viața de zi cu zi.
Matematica este prezentă în mod discret, dar constant, în activitățile cotidiene ale fiecăruia dintre noi. Atunci când un elev își administrează banii de buzunar, el aplică operații aritmetice și calcule procentuale. Dacă dorește să cumpere un produs aflat la reducere de 20% sau 30%, trebuie să determine prețul final și să decidă dacă oferta este avantajoasă. Când compară două produse de gramaje diferite pentru a stabili care este mai rentabil, folosește raporturi și proporții. Chiar și organizarea timpului pentru realizarea temelor și pentru activitățile extracurriculare implică estimări și calcule simple, dar esențiale.
Geometria, studiată în fiecare an de gimnaziu, are aplicații concrete în viața de zi cu zi. Calculul ariei și al perimetrului este util în situații practice, precum amenajarea unei camere sau delimitarea unui spațiu. Volumul corpurilor geometrice devine relevant atunci când estimăm capacitatea unui recipient sau a unui rezervor. Noțiunile despre unghiuri și paralelism pot fi observate în construcții, mobilier, design interior sau în structura clădirilor. Prin aceste exemple, elevii pot înțelege că matematica descrie realitatea și contribuie la organizarea ei.
Algebra dezvoltă capacitatea de abstractizare și gândirea strategică. Rezolvarea unei ecuații presupune identificarea unei necunoscute și aplicarea unor pași logici pentru determinarea ei. Acest proces antrenează mintea să analizeze, să formuleze ipoteze și să verifice rezultatele obținute. În viața reală, aceste abilități se traduc prin capacitatea de a lua decizii bine fundamentate și de a evalua consecințele unei alegeri. Elevul care învață să rezolve probleme matematice învață, de fapt, să abordeze sistematic orice situație complexă.
Un rol important îl are și studiul statisticii și al probabilităților, introdus progresiv în gimnaziu. Într-o societate în care informațiile sunt prezentate frecvent sub formă de grafice, tabele sau procente, capacitatea de a interpreta corect datele devine esențială. Elevii învață să calculeze media aritmetică, să analizeze variații și să înțeleagă semnificația probabilităților. Aceste competențe îi ajută să fie mai atenți la informațiile din mass-media și să dezvolte un spirit critic, capabil să distingă între fapte și interpretări exagerate.
Pentru părinți, matematica nu ar trebui privită doar prin prisma notelor sau a evaluărilor, ci ca o investiție în dezvoltarea gândirii copilului. Sprijinul oferit acasă, încurajarea perseverenței și aprecierea efortului contribuie semnificativ la consolidarea încrederii în sine. Implicarea copilului în activități cotidiene care presupun calcule simple, precum planificarea unei excursii, realizarea unei liste de cumpărături sau gestionarea unui buget, poate transforma matematica într-o experiență practică și relevantă. În acest mod, elevul înțelege utilitatea reală a noțiunilor studiate la clasă.
Pentru profesori, provocarea constă în a face legătura permanentă între programa școlară și experiențele concrete ale elevilor. Exemplele inspirate din viața reală, problemele aplicative și utilizarea tehnologiei pot transforma ora de matematică într-un spațiu al descoperirii și al dialogului. Programa actuală încurajează o abordare centrată pe competențe, ceea ce presupune formarea unei gândiri autonome și flexibile. Profesorul nu transmite doar informații, ci modelează un mod de a gândi și de a aborda situațiile problematice.
În concluzie, matematica studiată în gimnaziu reprezintă o etapă esențială în formarea tinerilor. Ea dezvoltă rigoarea, perseverența, capacitatea de analiză și spiritul critic. Dincolo de exerciții și teoreme, matematica oferă elevilor încrederea că pot înțelege, organiza și rezolva problemele întâlnite în viața de zi cu zi. Într-o lume în care deciziile sunt tot mai complexe, iar informația este abundentă, competențele matematice devin un sprijin indispensabil pentru construirea unui viitor responsabil și echilibrat.
Bibliografie
- Ministerul Educației din România, Programa școlară pentru disciplina Matematică – ciclul gimnazial (clasele V–VIII), 2020.
- Standarde curriculare pentru disciplina Matematică – ciclul gimnazial, Ministerul Educației, 2020.
- Bishop, A. J., Mathematical Enculturation: A Cultural Perspective on Mathematics Education, Kluwer Academic Publishers, 1998.
- Burton, L., How To Teach Mathematics: Strategies That Multiply Student Learning, 2nd Edition, Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD), 2014.
- Cuoco, A. A., Goldenberg, E. P., Mark, J., „Habits of Mind: An Organizing Principle for Mathematics Curriculum”, Journal for Research in Mathematics Education, Vol. 23, Nr. 5, 1992.
- Matematica: de la teorie la viața reală, Colecție de articole și exemple practice, Editura Casa, 2019.
- Polya, G., How to Solve It: A New Aspect of Mathematical Method, Princeton University Press, 1945.
- Schoenfeld, A. H., Mathematical Thinking and Problem Solving, Routledge, 2016.
- Van de Walle, J. A., Elementary and Middle School Mathematics: Teaching Developmentally, 10th Edition, Pearson, 2019.