Perioada pandemiei de COVID-19 va rămâne în istoria educației din România ca un test de reziliență fără precedent. Pentru elevi, a fost o provocare care le-a testat disciplina și capacitatea de adaptare, dar pentru noi, profesorii de matematică, a reprezentat un moment de cotitură. A fost punctul în care am fost nevoiți să ne reinventăm și să descoperim noi aptitudini de predare, învățare și, mai ales, de evaluare.
La începutul crizei, totul a fost marcat de incertitudine. Am fost nevoită să comunic cu elevii prin singurele surse disponibile în acel moment. Primele interacțiuni au avut loc pe grupurile de WhatsApp, un instrument util pentru mesaje rapide, dar total insuficient pentru rigoarea matematicii. Ulterior, am organizat orele pe Zoom, pentru ca într-un final să facem pasul către profesionalizarea procesului prin crearea de conturi individuale pentru toți elevii pe platforma Google Meet.
Totuși, predarea matematicii online s-a dovedit a fi o sarcină extrem de dificilă. Cum poți explica transformările geometrice sau rezolvarea sistemelor de ecuații doar prin cuvinte? Nevoia m-a împins să fac o investiție personală esențială: achiziționarea unei table grafice. Aceasta a devenit „tabla clasei mele virtuale”, permițându-mi să scriu formule și să desenez grafice în timp real, oferind elevilor un suport vizual necesar.
În acest efort de adaptare, nu am fost singur. Am primit un sprijin prețios din partea unor asociații din România care au înțeles urgența momentului. Organizații precum Institutul pentru Educație (platforma iTeach), Teach for Romania și Edumi au inițiat cursuri pregătitoare și webinare săptămânale. Am explorat numeroase platforme educaționale care propuneau o abordare modernă, vizuală și bazată pe conceptul de „gamification” (învățare prin joc).
Printre opțiunile care s-au dovedit imbatabile, se numără:
- Khan Academy (varianta în română): Un standard de aur care transformă progresul elevului într-o aventură cu insigne și puncte.
- GeoGebra: Un instrument indispensabil pentru Geometrie, care permite vizualizarea dinamică a figurilor în plan sau în spațiu.
- SuperȘcoala, Digitaliada și Brio: Platforme care au adus rigoare și interactivitate în testare și predare.
Barierele nevăzute: Realitatea din spatele ecranului
Deși resursele digitale existau și erau de o calitate excepțională, marea provocare nu a fost utilizarea lor, ci contextul socio-economic al elevilor. Realitatea din teren a bătut teoria de multe ori.
În primul rând, mulți elevi nu dispuneau de un laptop sau de o tabletă. Aceștia se conectau de pe telefoane mobile cu ecrane mici, unde detaliile unei fracții sau ale unui desen geometric erau aproape imposibil de descifrat. În al doilea rând, ne-am confruntat cu fenomenul „camerelor închise”. Fără contact vizual, era greu de stabilit dacă elevul este prezent cu adevărat sau dacă monitorul afișează doar un nume într-o listă.
Poate cea mai dureroasă situație a fost cea a familiilor cu mai mulți copii. Imaginați-vă trei frați, elevi în cicluri diferite, locuind în aceeași cameră, fiecare cu dispozitivul său, dar fără căști. Zgomotul de fundal, suprapunerea vocilor profesorilor și lipsa unui spațiu liniștit de studiu au transformat învățarea într-un exercițiu de voință supraomenesc.
Concluzie
Pandemia ne-a arătat că tehnologia poate fi un aliat de nădejde, dar că educația rămâne, înainte de toate, un act de conexiune umană. Am învățat să folosim unelte noi, dar am înțeles și cât de mari sunt inechitățile din sistemul nostru. Lecția matematicii online a fost, în final, una despre supraviețuire educațională și despre nevoia de a asigura fiecărui copil, indiferent de mediul din care provine, mijloacele minime pentru a reuși.