În Egipt, încă de timpuriu, societatea a făcut mari progrese deoarece a cunoscut lungi perioade de pace, Țara fiind uşor de apărat (datorită barierelor naturale: mare, deşert) şi deoarece țara era fertilă, grație Nilului şi a climei plăcute. Complexitatea treburilor administrative, negoțul înfloritor, sistemul de irigații, inundațiile au avut nevoie de scriere şi de numere.
Grecii recunoşteau că matematica, alias geometria, venea din Egipt. Herodot spunea că egiptenii au inventat geometria, necesară lor din cauza inundațiilor anuale ale Nilului, pentru a şti când vin inundațiile şi pentru refacerea loturilor de pământ. De fapt, cum spunea Plutarh, cei mai înțelepți greci (Pythagoras, Platon, Thales din Milet) s-au format în Egipt, învățând de la preoți, între altele, secretele matematicii.
Însă egiptenii credeau că matematica le-a fost dăruită de zeul Toth (sau Teuth), cel care i-a învățat şi scrierea. Există două idei asupra originii matematicii,grecii împărțindu-se în cei care cred că matematica este: operă a omului (Aristoteles) sau inspirată de divinitate (Platon).
Una dintre sursele istoriei matematicii la capitolul referitor la Egiptul antic, Aristotel s-a interesat de civilizația egipteană, remarcând că „ştiința matematică s-a înfiripat mai întâi în Egipt, căci acolo era îngăduit castei preoților să aibă răgaz îndeajuns”.
Monumentalele construcții ale piramidelor, palatele somptuoase, templele minunate, Sfinxul, toate acestea nu ar fi putut fi concepute şi ridicate dacă egiptenii nu ar fi avut cunoștințe avansate de matematică, deoarece, aşa cum spune Francis Bacon: “ştim atât cât putem”, iar grecii “puteau”! Au construit încă în 2778 – 2723 î.Chr. marea piramidă în trepte de la Saqqara(h), care avea baza 109m × 125m, înălțimea 61m, 6 trepte, un zid de incintă înalt de 10m şi lung de 1600m. În perioada 2723 – 2563 î. Chr. a fost construită o piramidă romboidală, putând cita, pe lângă, aproximativ, 150 de piramide mai mici, marea piramidă de la Gizeh, anume, piramida lui Kheops, una dintre cele şapte minuni ale lumii, singura rămasă până azi. Această piramidă înaltă de 147m, are panta de 51○52′, fețele orientate spre cele patru puncte cardinale. Singura sa intrare, la Nord, are axul culoarului de acces orientat spre Steaua Polară. Suprafața fețelor este egală cu pătratul înălțimii piramidei. Raportul dintre baza şi înălțimea triunghiurilor isoscele care sunt fețele este chiar numărul de aur, şi lista „coincidențelor” ar putea continua. Există şi păreri contrare, printre acestea este şi cea a lui C. C. D. Shute, care cred că toate aceste coincidențe pot fi explicate simplu, şi anume, piramida era altfel când a fost construită, egiptenii au mai luat pietre din ea pentru a-şi construi casele, iar vântul a contribuit şi el la şlefuirea piramidei.
Calendarul egiptean, creat în mileniul al IV – lea î. Chr., este un calendar solar şi este cel mai bun calendar din antichitate, fiind preluat de Iulius Cesar în calendarul iulian. Lunile şi zilele se “numărau”, nu se numeau: anul 2, luna a 3 – a etc. După ocuparea Egiptului de către persani (525 î. Chr.), lunile capătă nume. În 1937, la Liga Națiunilor a fost prezentat un proiect de calendar universal bazat pe calendarul egiptean. Tot de la egipteni s-a moştenit împărțirea zilei în 24 de ore, dar acest lucru era acceptat şi de asirieni şi babilonieni, contemporani cu egiptenii.
Cunoștințele de astronomie ale Egiptului antic sunt mărturisite de surse indirecte, cum ar fi: reprezentările de evenimente astronomice de pe morminte, “calendarele în diagonală” de pe sarcofage, calendarul egiptean, orientarea piramidelor, cunoaşterea anuală a începutului inundațiilor. Egiptenii făceau distincția între planete şi stele. Ei cunoşteau Steaua dimineții (planera Venus), Astrul strălucitor (Jupiter) ş.a. Cupola cerului era împărțită în 36 de sectoarea, fiecare fiind dominat de un astru sau o constelație. Orele erau indicate prin instrumente de observare astronomică noaptea şi era necesară cunoaşterea lor pentru evenimente religioase; pentru zi, se utilizau clepsidre cu apă.
Bibliografie
www.scritube.com/stiinta/matematica/Mari-matematicieni-dea-lungul-191121481.php
www.math.uaic.ro/~leoreanu/depozit/Istoria%20matematicii-1.pdf
inventors.about.com/library/weekly/aa050298.htm