În spatele pozelor perfecte de pe social media cu mame faimoase cu o ținută perfectă, cu siluetă de invidiat sau cu machiaj impecabil stau mame care nu întotdeauna au zile perfecte. Copiii sunt cei care testează mamele și sunt cel mai greu test al lor.
Indiferent de vârstă, mamele autoritare și perfecționiste au pretenția de a gestiona viața copiilor în mod necondiționat, sunt obsedate de a controla totul, se transformă voluntar într-un centru complex de observație, de aceea unii le mai spun și mame elicopter sau bondar. Toate lucrurile se fac cum doresc ele, deci ele decid iar copiii trebuie să execute fără drept de a-și spune și ei părerea. Tot lor li se mai spune și mama comandor care ghidează după lozinca „Eu te am făcut, deci eu știu cel mai bine”. Nu e lipsită de dragoste ci de încredere și flexibilitate. E împietrită de frică și nu îi intri ușor în grații. E de fapt nespus de speriată de viață, de oameni și de firea lor schimbătoare.
Am întâlnit mame haotice, imprevizibile și care sunt copleșite de sentimentele lor, uneori furioase, anxioase sau alteori excesiv de emoționale ce își creează în mintea lor tot felul de probleme, crize, scenarii ce le transmit celor din jur, inclusiv copiilor lor. De starea afectivă a mamei depinde și stilul de educație oferit copilului.
Întotdeauna au existat și vor exista mame hiperprotectoare: cele protectoare și cele jertfelnice. Ultimele menționate sunt decise să se jertfească chiar dacă jertfelnicia lor pentru fericirea copiilor este sau nu înțeleasă de către aceștia, nerecunoștința lor în acest sens e o nouă jertfă simțită de mamă. Pentru aceste mame dragostea echivalează cu sacrificiul „de a rupe din tine” pentru a da pruncului tău chiar cu riscul de a rămâne fără bani, fără timp sau fără alte resurse. Pentru mamele protective misiunea e clară de a-și apăra copilul de orice vătămare. Găsesc soluții pentru a-i face pe plac copilului, ba mai mult, îl feresc de diverse activități banale și fără valoare cum ar fi legatul șireturilor, îmbrăcatul, păstrarea curățeniei efectuarea temelor.
În ultima vreme, au apărut mame ca fiind cele mai bune prietene ale propriilor copii, asumându-și rolul de parteneri și confident, evitând rolul de mamă, copilul fiind practic orfan în copilărie. Rolul său de mamă rămâne neocupat. Psihologul Stephan Poulter explică faptul că mama de fapt se bazează pe copil să îndeplinească nevoile afective.
Prietenii ni-i alegem noi, dar nu și familia. Relațiile din sânul familiei pot fi frumoase dar în unele cazuri pot fi și toxice. Pe lângă mamele autoritare sunt și mame egoiste, acele mame ce se dovedesc a fi manipulatoare, dezinteresate, neglijente sau cărora le place să facă pe victima. Acestea din urmă se aseamănă cu cele jertfitoare dar se autovictimizează iar copiii sunt responsabilizați direct și agresați emoțional, cunoscută fiind uzuala expresie „din cauza ta”.
Mama e prima iubire din viața oricărui copil dar din păcate sunt mame care se pun pe sine pe primul loc fiind absorbite de propria persoană, sunt și incapabile să observe că propriul copil are o individualitate proprie. Întotdeauna opinia mamei e cea mai importantă, iar copilul este dator „să o ajute să strălucească”.
Mamele egoiste au mereu probleme și le impun copiilor să le rezolve. Din prea mult egoism nu pot înțelege problemele și nevoile copiilor când aceștia nu pot să le onoreze solicitările în a le rezolva problemele. Fără niciun fel de remușcări știu sa îi facă să se simtă vinovați. Mereu doar aceste mame contează.
Mamele manipulatoare nu acceptă să fie responsabile pentru viaţa lor deoarece provin din familii unde a învăţat că doar aşa se poate supravieţui. Aceste mame exploatează toate zonele din viața copiilor, inclusiv slăbiciunile ca să le poată controla viața și să obțină tot ce doresc iar în caz contrar îi învinovățesc, în mod indirect, pentru starea lor pentru că aceștia să se simtă vinovați.
O altă categorie de mame care au impact emoțional extrem de puternic asupra copiilor sunt cele dezinteresate, neglijente. Acestea se laudă cu iubirea lor dar demonstrază altceva copiilor. Se pun doar pe sine pe primul loc. Mai ales atunci când copilul are nevoie de prezența lor fizică ele își găsesc tot felul de scuze pentru a nu fi alături de el, nu îl susțin sau îl sustrag de la activitățile școlare sau extracurriculare. Astfel de atitudini, comportamente pot dezechilibra emoțional un copil, îi pot afecta stima de sine dar pot și genera complexe de inferioritate. La maturitate copiii se vor îndepărta de mame, le vor ține la distanță nu din lipsă de respect ci pentru că vor descoperi că merită mai mult, mult mai mult de la viață.
Așa cum nu există persoană perfectă, nu există familie perfectă, nu există nici mama perfectă dar există mamă echilibrată. Există mama care reprezintă totul pentru copil, mama reprezintă tot universul copilului. Mama echilibrată oferă încredere copilului său și îi câștigă încrederea, îl învață să fie independent. Este organizată și nu se pierde cu firea din orice nimic. Împărtășește gânduri copilului, petrece timp prețios împreună cu el. Este mama de gașcă cu sufletul mereu tânăr, motivantă și mereu alături de copilul său când are nevoie de sprijin. Se implică activ în activitățile școlare și extrașcolare ale copilului, participă la ședințele cu părinții.
Fiecare mamă își scrie propria istorie cum poate mai bine, fiecare va face parte din povestea de viață a unui copil.