Limbajul Python în școlile din România

Acum 20 de ani când mă pregăteam pentru examenul de titularizare în învățământ, încă erau profesori de informatică care solicitau subiectele de examen pentru limbajul de programare Pascal. Mi se părea total demodat acest limbaj, multe linii de cod de scris, plus că eu am învățat de la început limbajul C/C++.

De atunci, an de an am predat limbajul C/C++, între timp chiar mă întrebam dacă va trebui să mai învăț alt limbaj de programare, un limbaj de programare ca să-l stăpânești necesită ani de zile de muncă, rezolvarea de aplicații complexe implică cunoștințe și din alte domenii precum matematică, fizică, chimie etc.

Ajunsă la  vârsta la care mă gândesc deseori la pensionare, apare în discuție tot mai mult ideea că în paralel cu limbajul C/C++ elevii de liceu (dar și cei de gimnaziu), ar trebui să studieze un alt limbaj de programare, anume PYTHON. Evoluția fantastică din domeniul informatic, a făcut loc acestui limbaj, descoperit în 1989, deci atunci când în România avea loc Revoluția, și când în liceele și universitățile românești se studia în mare măsura Pascal, nici măcar C/C++.

Cum mai nou vorbim de roboți, de smartphone-uri, de IA(inteligență artificială), s-a constatat că limbajul PYTHON este cele mai potrivit. Din acest motiv, UPIR – Uniunea Profesorilor de Informatică din România face demersuri pentru includerea acestui nou limbaj de programare în noile programe școlare, mai întâi sub forma unei discipline opționale, apoi probabil în programa școlară obligatorie. La momentul actual s-a constatat că Python este în prezent cel mai popular limbaj de programare din lume.  Fiind foarte popular, se spune ca este simplu de învățat și de utilizat.

Știind ce greu mi-a fost sa învăț limbajul C/C++, la vârsta de 30 de ani, m-am întrebat cum mă voi adapta noilor provocări, și astfel am început să mă documentez. Iată ce am aflat:

Totul a pornit ca un hobby de Crăciun pentru Guido van Rossum în anul 1989 –care fiind programator, a dorit să dezvolte un interpretor de cod pentru limbajul la care visa: simplu, intuitiv, open source, accesibil pe orice platformă. Deoarece urmărea cu drag serialul difuzat de BBC –Monty Python’s Flying Circus, l-a numit Python. Este:

  • facil de învățat / predat– spre deosebire de alte limbaje de programare, Python se înțelege foarte repede, chiar de la început;
  • facil de folosit– Python este simplu și minimalist, apropiat de pseudocod în limba engleză și permite ca atenția să fie focalizată pe găsirea soluției problemei și nu utilizarea limbajului în sine;
  • gratuit și open source– este permisă redistribuirea limbajului, a codului sursă, precum și editarea / modificarea acestuia pentru a obține spre exemplu noi programe, deci poate fi și este îmbunătățit de comunitate în mod constant;
  • portabil– limbajul Python poate fi utilizat pe o multitudine de platforme/ sisteme de operare, precum: Windows, GNU/Linux, FreeBSD, Macintosh, Solaris, OS/2, PlayStation etc.;
  • puternic orientat pe obiecte– într-un mod foarte simplist, se pot crea cu succes aplicații folosind Programarea Orientată pe Obiecte (POO) – cam orice este un obiect, de aici și forța acestui limbaj de programare!

Într-adevăr, având la bază cunoștințe de programare am constatat avantajele învățării unui nou limbaj de programare, nu este atât de greu sa înveți Python. Față de limbajul C/C++ mi s-a părut mai deschis către crearea de aplicații pentru Web și Software Development, Data Science, automatizarea sistemelor, Machine Learning, robotică, inteligență artificială, securitatea Cyber, crearea jocurilor și multe altele. Recomand versiunea Python 3, există o mulțime de site-uri care vă pun la dispoziție lecții și aplicații pentru studiu. Celelalte versiuni nu se mai  consideră moderne. Multe companii au trecut de la versiunea 2 la 3 (lansată în anul 2008) datorită faptului că, în esență, Python 3 este cel actual – nimeni nu își dorește să învețe ori să utilizeze un limbaj ce apune ușor.

Python 3 este recomandat pentru orice dezvoltare nouă. Începând din ianuarie 2020, Python 2 a ajuns la starea End of Life, ceea ce înseamnă că nu se vor mai primi actualizări sau remedieri de erori, inclusiv pentru probleme de securitate. Ca atare, putem recomanda învățarea și predarea Python 3 în școlile din România, deoarece pentru profesiile viitorului din domeniul IT este absolut necesară o abordare a acestui limbaj, măcar din timpul liceului.

 

prof. Jenica Zeld

Liceul Teoretic Dunărea, Galați (Galaţi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/jenica.zeld

Articole asemănătoare