Curriculum-ul actual pentru clasele V-VIII propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii şi literaturii române. Față de programa anterioară, actuala programă de limba și literatura română pentru gimnaziu oferă o viziune nouă și concepte noi, propunând o schimbare de paradigmă: viziunea comunicativă este înlocuită de cea a dezvoltării personale, punând accent pe beneficiile pe care elevul le are în plan personal, social, cultural și academic. Aceasta nu înseamnă excluderea modelului comunicativ sau altora (precum cel literar-gramatical). Acestea vor fi folosite în studiul limbii și literaturii române, doar că vor avea o pondere mai mare strategiile didactice specifice paradigmei asumate de programă: dezvoltarea personală. Vechea programă viza construirea profilului absolventului de gimnaziu, promovând învățarea centrată pe elev, care are ca scop formarea și dezvoltarea competențelor. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în „limbă“ şi „literatură“, programa anterioară propunea modelul comunicativfuncţional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacităţi menţionate anterior.
În programa actuală, domeniile disciplinei sunt: comunicarea orală, lectura, redactarea, elementele de construcție a comunicării și elemente de interculturalitate. Pentru fiecare dintre ele, există câte o competență generală, competențe specifice și conținuturi ale învățării. Noutățile construcției curriculare actuale constau atât în modul de configurare a domeniilor tradiționale ale maternei (lectură, limbă, oral, redactare), cât și în includerea unui nou domeniu: interculturalitatea. Curriculum-ul actual se subordonează noii paradigme educaţionale și vizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară. Achizițiile specifice fiecărui domeniu vor fi actualizate și valorizate și în celelalte domenii, pentru a le oferi elevilor o motivație mai bună pentru învățare și scopuri clare ale eforturilor de învățare. Programa recomandă valorificarea tuturor experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educației (formală, nonformală și informală), în manieră complementară.
Ambele programe sunt proiectate pe competențe (generale şi specifice), realizându-se, astfel, mai eficient transferul cunoştinţelor şi al deprinderilor în situaţii / contexte noi şi dinamice. Competențelor le sunt asociate conţinuturi prin care se pot dezvolta competenţele și se oferă exemple de activităţi de învăţare care pot duce la atingerea competențelor. Curriculum-ul anterior prevedea un set de valori şi atitudini, care, în cazul actualei programe de gimnaziu, au fost eliminate.
La nivelul conținuturilor, programa de gimnaziu nu aduce noutăți spectaculoase, ci mai degrabă precizări utile pentru realizarea activităților de învățare. Se indică doar conţinuturile noi şi modul lor de abordare (intuitiv, aplicativ), iar reactualizările conţinuturilor însuşite în clasele anterioare se subînţeleg. Prezentarea conținuturilor constatăm că se realizează în liste distincte pentru domeniile Comunicare orală, Lectură, Redactare, Elemente de construcție a comunicării, Elemente de interculturalitate. Acest lucru s-a făcut din rațiuni metodologice, deși în actul comunicării acestea fuzionează, fapt care face necesară predarea integrată a acestora. Observăm că se pune problema studiului limbii în întregul ei: lexic, fonetică, morgologie, șintaxă și elemente de istorie a limbii. De asemnea, se pune accentul pe modul de predare în ansambu, și anume, corelarea studiului limbii cu studiul textului literar și nonliterar. Sarcinile de învățare propuse elevilor trebuie să aibă un accentuat caracter funcțional, pragmatic, relevant pentru inserția socială în viața de adult. Programa actuală propune conținuturi structurate pe teme Eu și universul meu familiar, Eu și lumea din jurul meu, Orizonturile lumii și cunoașterii, Reflecții asupra lumii.
Actuala programă școlară sugerează activităţi de învăţare, dar profesorul nu este limitat la acestea. Așadar, profesorul poate imagina alte activități de învățare, potrivit experienței la catedră și creativității acestuia. Cele mai bune activități de învățare sunt cele centrate pe elev, având caracter interactiv și valorificând cunoștințele din diverse domenii ale cunoașterii, dar și creativitatea elevilor.
Referindu-ne la domeniul Elemente de construcție a comunicării, domeniu ce apare în manuale ca Limbă română, constatăm că programa nouă include unele definiții și clasificări care apar în cea mai recentă Gramatică a Academiei, Gramatica limbii române, vol. 1 și 2, 2005. În ceea ce prrivește conținuturile, observăm că sunt mai puține decât în programa anterioară. Accentele sunt puse pe legătura dintre sintaxă și morfologie (sub titulatura Posibilități combinatorii ale cuvintelor) și pe variația lingvistică în timp și în spațiu.
Un element de noutate este și ideea posibilității combinatorii a cuvintelor în enunț. Această noțiune apare doar la substantiv, care poate fi centru al unui grup nominal.
O altă noutate este progresia competențelor specifice de la clasa a V-a la clasa a VIII-a. Acest fapt determină profesorul să înțeleagă contextul mai larg în care sunt plasate competențele și conținuturile, având o viziune mai bună, astfel poate realiza o proiectare mai coerentă a activității didactice.
Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze în mod aplicativ noţiunile de teorie literară, pentru asigurarea comprehensiunii și pentru argumentarea interpretării.