Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoașterii. Unul dintre obiectivele principale ale matematicii, în general, este acela de a-i învăța pe copii cum să folosească logic rațiunea, care este o capacitate care poate fi transferată la alte discipline și la atâtea alte activități care nu au legătură cu școala. Unele concepte cunoscute a fi fundamentale în matematică (mulțimi sau relații de exemplu) pot fi implicate în cunoștințele comune ale copiilor. Treptat, aceste cunoștințe vor genera bazele diferitelor operații cognitive din fiecare domeniu de cunoaștere.
Matematica modernă are o influență în toate domeniile care solicită gândirea rațională. Prin urmare, o activitate educațională cheie în matematica grădiniței este de a începe acest proces de formare a copiilor în calitățile gândirii raționale. La grădiniță, copiii trebuie să fie ghidați în activitățile lor cu obiecte concrete și, de asemenea, pentru recunoașterea și înțelegerea tiparelor logice ale jocurilor pe care le joacă, făcând astfel primii pași către o procesare rațională a gândirii.
Scopul fundamental și imediat al activităților de matematică din grădiniță este pregătirea copiilor pentru înțelegerea și asimilarea conținutului matematic din primul an școlar, care ar putea reprezenta, de exemplu, crearea unor capacități intelectuale care să permită copiilor de 6 sau 7 ani să perceapă conștient numărul ca expresie colectivă a unei sume de obiecte, înțelegerea modului în care se formează seria de numere, realizarea unor operații simple de adunare și scădere sau analizarea caracteristicilor formelor geometrice.
Profesorii preșcolari au sarcina de a-i face pe copii să înțeleagă noțiunea de număr ca simbol pentru mulțimi echivalente, iar mai târziu, să înțeleagă cum poate fi compus sau descompus acel număr. La grădiniță, jocurile matematice sunt folosite și pot fi utile pentru evaluarea cunoștințelor și realizărilor intelectuale ale copiilor sau în scopul dezvoltării gândirii logice, dar toate aceste jocuri trebuie să fie precedate de cel puțin o activitate principală de predare a numerelor. Deci, jocurile matematice vor face ca sarcina să repete într-un mod nou și atractiv ceea ce a fost explicat și arătat anterior. Prin jocurile didactice, copiii primesc oportunități de a rezolva în mod independent problemele și de a folosi propriile eforturi directe pentru a dobândi unele abilități și cunoștințe care vor deveni ulterior baza pentru dobândirea unor cunoștințe matematice specifice.
În unele dintre aceste jocuri, copiii au posibilitatea să numere anumite cantități (numărul de păsări din copac, florile din grădină etc.), să descopere numărul de obiecte numărate, să stabilească locul fiecărui obiect într-o succesiune (răspunzând întrebări precum „Ce camion este încărcat?” cu un număr, cum ar fi „Al treilea”), pentru a face conexiuni între numere și cantitățile respective (de exemplu, aruncarea unui zar și stivuirea a tot atâtea cuburi cât indică numărul de zaruri). Alte jocuri le pot oferi copiilor șansa de a compara numere sau de a descoperi egalitatea sau inegalitatea între două seturi de obiecte (cum ar fi găsirea unui număr de obiecte mai mare decât cel al educatoarei).
Un joc didactic poate fi organizat ca activitate independentă în care pot fi implicați toți copiii din grupă sau poate fi folosit ca parte a unei activități frontale, supravegheate. În primul caz, tema, conținutul și sarcinile acestor jocuri se regăsesc în programul activităților educaționale ale grădiniței. Atunci când sunt folosite ca parte integrantă a unei activități frontale, jocurile facilitează reiterarea anumitor conținuturi într-un mod mai atractiv.
Chiar și cu elementul de atractivitate de partea lor, jocurile matematice nu pot fi eficiente dacă limbajul matematic folosit nu este adecvat, apropiat de înțelegerea tuturor copiilor. Având în vedere că acest tip de limbaj are multe idei și concepte abstracte, există întotdeauna unele dificultăți de învățare, mai ales la început. Toate noțiunile și conceptele respective trebuie, în primul rând, să fie înțelese de către copii într-un mediu lingvistic mai larg și mai „prietenos”, relevant pentru nivelul de vârstă al grupului. După acest pas, ideile și noțiunile pot fi introduse în limbajul curent, care se îmbogățește cu cuvinte noi, concepte, idei etc.
Jocurile matematice îi ajută pe copii să gândească mai activ, să facă analogii, să aducă disciplină activităților lor, folosind, poate în mod surprinzător, doar probleme și exerciții simple. Copiii preșcolari mai mici se familiarizează cu noile abilități și cunoștințe pentru a grupa obiecte sau pentru a exprima și indica relații speciale dintre ei. Pe măsură ce copiii cresc și se apropie de anii de școală, tipurile de joc se dezvoltă de asemenea în noi cerințe, cum ar fi adunarea unor seturi de obiecte prin respectarea unor criterii, compararea și aprecierea cantităților, formarea perechilor și numărarea lor etc. În ultimul an de grădiniță, înainte de a intra la școală, practicarea acestor jocuri matematice au drept scop înțelegerea mai profundă a numerelor și a abilităților de calcul de bază.