Jocul ghidat – puntea dintre jocul liber și activitatea structurată în educația timpurie

Articolul prezintă jocul ghidat ca strategie didactică modernă, situată între jocul liber şi activitatea structurată. Sunt evidenţiate caracteristicile jocului ghidat, rolul cadrului didactic şi beneficiile asupra dezvoltării cognitive, sociale şi emoţionale ale copilului preşcolar, prin exemple concrete din practica educaţională.

Cuvinte-cheie: joc ghidat, educaţie timpurie, învăţare activă, strategii didactice.

Educația timpurie pune un accent deosebit pe respectarea ritmului individual de dezvoltare al copilului şi pe valorificarea jocului ca principală formă de învăţare. În practica educațională curentă, se observă adesea o delimitare rigidă între jocul liber, perceput ca activitate exclusiv a copilului, şi activitatea structurată,  centrată pe obiective clar stabilite de cadrul didactic.

În educaţia timpurie, jocul reprezintă principala modalitate de învăţare a copilului. Între jocul liber, dominat de iniţiativa copilului, şi activitatea structurată, centrată pe obiective clare, apare nevoia unei abordări echilibrate. Jocul ghidat răspunde acestei nevoi, oferind copilului libertate de explorare, dar şi sprijin pedagogic adecvat.

Jocul liber şi activitatea structurată – delimitări conceptuale

Jocul liber este iniţiat şi condus de copil, fără intervenţia directă a adultului, favorizând creativitatea şi autonomia. Activitatea structurată este planificată, cu obiective precise şi rol clar al cadrului didactic. Jocul ghidat se poziţionează între cele două, îmbinând spontaneitatea jocului cu intenţionalitatea educativă.

Ce este jocul ghidat?

Jocul ghidat reprezintă o formă de activitate ludică în care cadrul didactic intervine discret, prin întrebări, sugestii sau provocări, pentru a sprijini învăţarea. Copilul rămâne protagonistul activităţii, iar adultul are rol de facilitator al învăţării.

Caracteristici ale jocului ghidat:

  • Porneşte de la interesele copiilor
  • Are obiective educaţionale clare, dar flexibile
  • Presupune intervenţii minime ale adultului
  • Stimulează gândirea, limbajul şi cooperarea

Rolul cadrului didactic în jocul ghidat

Cadrul didactic observă, încurajează şi orientează jocul fără a-l controla excesiv. Intervenţiile sunt realizate prin întrebări deschise, modelare de comportament şi oferirea de materiale adecvate, astfel încât copilul să descopere singur soluţii.

Exemple de jocuri ghidate din activitatea la grupă:
Exemplul 1: Joc de construcţie cu cuburi- cadrul didactic lansează provocarea: ,,Cum am putea construi un adăpost pentru animale?”
Exemplul 2: Joc de rol ,,La magazin”- educatorul intervine prin întrebări care stimulează limbajul şi gândirea matematică.

Beneficii ale jocului ghidat asupra dezvoltării copilului:

  • Dezvoltarea gândirii critice şi a limbajului
  • Formarea competenţelor sociale
  • Creşterea motivaţiei pentru învăţare
  • Tranziţie uşoară spre activităţile structurate

Concluzii

Jocul ghidat reprezintă o strategie eficientă în educaţia timpurie, asigurând echilibrul între libertatea copilului şi intenţionalitatea pedagogică. Prin aplicarea constantă a jocului ghidat, cadrul didactic creează contexte de învăţare autentice şi relevante.

Bibliografie
• Piaget, J.,- Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică
• Pânişoară, I.-O.,- Psihologia copilului modern, Editura Polirom
• Ministerul Educaţiei-Curiculumm pentru educaţie timpurie, Bucureşti
• Ghiduş, A.- Pedagogia jocului
• Documente şi ghiduri educaţionale de specialitate
• Vygotsky, L. S. –mind in Society: The Development of Higher Psychological Processes, Harverd University Press.
• Mozles, J.- The Excellence of Plaz, Open University Press.
• Roşu, L.- Pedagogia jocului în educaţia timpurie, Editura Universitară.

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Ionica-Mădălina Fantu

Grădinița cu Program Normal Nr. 2, Popești (Vrancea), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ionica.fantu