EDICT

Este o certitudine că prin latura lor distractivă, relaxată, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, a gândirii și imaginației, a interesului pentru lărgirea culturii istorice, la cercetarea geografică. În lucrarea de față, ne propunem să prezentăm jocurile didactice pe care le-am utilizat la clasa a VI-a, la disciplina Geografie, pentru tema „Hidrografia Europei”. Am optat pentru utilizarea jocurilor didactice integrate în activitatea de predare-învățare-evaluare în vederea prevenirii monotoniei și plictiselii, dar mai ales din dorința de a aduce varietate și veselie – un climat care să încurajeze învățarea și apropierea de disciplină.

„Joaca este începutul cunoașterii.” – George Dorsey

Jocul didactic este o metodă de predare-învățare-evaluare bazată pe acțiune și simulare. Jocul este o activitate umană urmărită prin ea însăși, fără un scop material sau util vizibil, desfășurată după reguli benevol acceptate, activitate care generează emoții pozitive și satisface nevoia de plăcere și destindere a individului.

Să dezlegăm misterul…

Pentru verificarea cunoștințelor și a stârni curiozitatea de a identifica o parte a cunoștințele asimilate pe parcursul lecțiilor de istorie am decis să utilizez o altă modalitate relaxantă un joc didactic intitulat să” Dezlegăm misterul”. Elevii au primit tot în cadrul grupelor de lucru o fișă de lucru care le solicita să răspundă unor cerințe, să identifice anumite cuvinte. După ce identificau cuvântul, îl marcau in careu, reușeau să dezlege misterul. Prezentăm fișa de lucru.

Avantajele jocului didactic:

• În cadrul grupelor de lucru elevii și-au împărțit sarcinii clare de lucru în vederea dezlegării misterului
• S-a creat competiție între grupe, din dorința de a dezlega cât mai repede misterul
• Elevii au demonstrat că au cunoștințe științifice solide.

Dezavantajele jocului didactic:

• Au apărut mici neînțelegeri legate de ritmul de lucru al unor elevii, care au fost considerați mai lenți, deci ei au fost „vinovați” că misterul a fost dezlegat mai greu.

Jocul de rol…

Pentru a fixa cunoștințele asimilate pe par cursul orelor de istorie, am utilizat jocul de rol din perspectiva unui călător în timp și spațiu care a avut posibilitatea să se deplaseze în Orientul Antic. Călătoria în timp și spațiu i-a permis elevului să-și consolideze cunoștințele istorice. Pentru această activitate, am organizat colectivul clasei în grupe de lucru. Fiecare grupă de lucru a primit câte o fișă de lucru, pe care le prezentăm.

După „pescuirea” sarcinilor de lucru, elevii în cadrul grupei au identificat și s-au apucat de realizarea sarcinilor de lucru. Un elev din fiecare grupă a redactat sarcina de lucru pe fișă. Am observat că elevii au colaborat în vederea îndeplinirii sarcinii de lucru. Au încercat să-și îndeplinească cerința în timp cât mai scurt, din dorința de a fi printre cei mai rapizii elevi.

Avantajele jocului au fost:

• A fost implicat întreg colectivul de elevi, prin organizarea acestuia în 6 grupe
• Elevii au colaborat în vederea realizării cât mai rapide a sarcinii de lucru
• Elevii nu au fost timorații că sunt verificate noțiunile, activitatea având o notă distractivă
• Elevii care nu știut au fost ajutați de colegii lor
• Elevii timizi au participat la activitate

Dezavantajele jocului au fost:

• Nu toți elevii știau informațiile necesare pentru realizarea sarcinii de lucru, iar faptul că au rezolvat în grup i-a ajutat.

Vânătoare de comori

Pentru fixarea cunoștințelor din domeniul de conținut Orientul Antic, am utilizat un jos didactic intitulat „Vânătoarea de comori”. Elevii au primit o fișă de lucru în care se află notate cuvinte, noțiuni învățate anterior la istorie, care în prezent sunt „comori” în vederea consolidării cunoștințelor. În cadrul gupei, prin dialog elevii vor trebui să descopere noțiunile/ termeni consemnați în fișă.

Prezentăm fișa de lucru:

Avantajele jocului:

• Asigură legătura cu noile cunoștințe
• Își reamintesc ușor noțiunile însușite anterior
• Elevii în cadrul grupei cooperează în vederea rezolvării cerinței
• Se îmbogățesc cunoștințele.

Dezavantajele jocului:

• Nu toți elevii știu denumirile corecte
• Există posibilitatea ca cei care știu corect noțiunile să nu mai fie siguri după ce ceilalți membri ai echipei îi contrazic.

Prin utilizarea jocurilor, am dezvoltat la elevi imaginația, rapiditatea și profunzimea gândirii memoriei, spiritul de observație și mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la însușirea corectă a noțiunilor istorice.

Jocurile didactice integrate în lecțiile cu caracter geografic au adus varietate, veselie, au prevenit monotonia și plictiseala. Integrarea jocului ca metodă activ-participativă în predarea geografiei determină o mai mare eficiență a lecțiilor, reflectată în rezultatele elevilor.

Bibliografie

– Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, – “Tendinţe în didactica istoriei”, Bucureşti, 2005, Editura Paralela 45
– Cerghit, Ioan, – “Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006
– Ernt H. Gombrich, “Istoria lumii”, Editura Pro Editură și Tipografie, București, 2006,
– Pânişoară, Ion-Ovidiu – “Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006
– Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – “Predarea istoriei şi educaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
– Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, “Culegere de surse istorice”, Editura Nomina, București, 2011,
– Programa Şcolară pentru disciplina Istorie clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti, 2017
– „Roma reconstruită”, Editura Archeolibri SRL, CSC Grafica srl Guidonia, Roma
– Țintea, Aurelia, Istorie pentru clasa a V-a. Auxiliar didactic, Editura Revers, Craiova, 2020