Sarcinile instructiv-educative din grădiniță se îmbină armonios cu latura ludică, astfel realizându-se dezideratul învăţarii prin joc, prin organizarea activităţilor de către educator în acest scop. Eficienţa educativă depinde însă de felul în care se asigură concordanța între tematică, subiectul acţiunii şi particularitățile individuale ale fiecărui preșcolar (Verza, 1978, p. 89).
„Jocul este o formă de activitate specifică pentru copil și hotărâtoare pentru dezvoltarea lui psihică. Sub influența jocului se formează, se dezvoltă și se restructurează întreaga activitate psihică a copilului” (Popescu – Neveanu apud Roșioru, 2010, p. 14). Prin joc, preșcolarul învață, cunoaște și se dezvoltă mai repede.
Jocul didactic reprezintă un mijloc de a facilita trecerea de la activitatea de joc la cea de învățare. J. Chateau sublinia faptul că „jocul nu este decât un substitut al muncii” (Chateau, 1967, p. 211). Folosirea jocurilor educative în mediul preșcolar este justificată prin nevoia copilului de a învăța până la rezolvarea unei probleme ce înseamnă o sarcină, o regulă, ordine și disciplină, iar acesta exersează nu numai mușchii, ci și gândirea și inteligența.
Jocul didactic pune accentul pe componenta instructivă a activităților educative din grădiniță, remarcându-se prin faptul că acesta este structurat pentru a obține anumite finalități de natură formativă și informativă, fiind caracteristice procesului de învăţământ. Astfel, jocul didactic creează o integrare echilibrată între aspectul educativ și cel recreativ, asigurând o unitate strânsă între sarcina didactică şi activitatea ludică. Această conexiune dintre elementul instructiv-educativ și cel distractiv conferă, „pe parcursul desfăşurării sale, trăirea unor stări afective complexe la copii, care declanşează, stimulează și intensifică participarea la activități, care cresc eficienţa acestora şi contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalităţii celor antrenaţi în joc.” (Albulescu și Catalano, 2023).
Prin jocurile didactice se formează și se dezvoltă educaţia morală, estetică, de asemenea se fixează și aprofundează cunoștințele asimilate în procesul instructiv-educativ, îmbogățindu-se nivelul de cultură generală a copiilor. Pentru a îmbunătăți eficiența lecțiilor cu conținut matematic și pentru a preveni eșecul școlar și suprasolicitarea elevilor, este important a se introduce elemente de joc în lecție, astfel încât să se combine într-un mod plăcut sarcinile și funcțiile specifice jocului cu cele specifice învățării. Astfel, prin utilizarea sa cu pricepere, jocul didactic matematic dezvoltă: „un cadru organizatoric care favorizează dezvoltarea curiozității și interesului copiilor pentru tema studiată, a spiritului de investigație și formarea deprinderilor de folosire spontană a cunoștintelor dobândite, relații de colaborare, ajutor reciproc și integrarea copilului în colectiv.” (Purcaru, 2008, p. 48).
Jocurile didactice matematice „au o funcție importantă în consolidarea, aprofundarea, organizarea și evaluarea cunoștintelor în dezvoltarea complexă a preșcolarilor și a școlarilor mici.” (Lespezanu, 2007)
Trecerea de la grădiniță la școală reprezintă un moment crucial în dezvoltarea copilului, marcând începutul unei noi etape educaționale care solicită competențe de bază solide. Jocurile didactice matematice joacă un rol esențial în acest proces, oferind o modalitate atractivă și eficientă de a dezvolta aceste competențe.
În primul rând, jocurile didactice matematice contribuie la dezvoltarea abilităților de numărare și recunoaștere a cifrelor. Prin activități interactive, copiii învață să numere, să recunoască și să scrie cifrele, ceea ce constituie o bază importantă pentru matematica școlară. Jocurile cu zaruri, puzzle-uri numerice sau activități de sortare după număr sunt doar câteva exemple de activități care ajută la consolidarea acestor abilități. Pe lângă numărare, jocurile didactice stimulează și înțelegerea conceptelor matematice de bază, precum adunarea și scăderea. Activități simple, cum ar fi jocurile cu cartonașe numerice, unde copiii trebuie să adune sau să scadă punctele de pe cartonașe, facilitează învățarea acestor operațiuni într-un mod natural și plăcut.
Un alt aspect important al jocurilor didactice matematice este dezvoltarea gândirii logice și a rezolvării de probleme. Jocurile de tip puzzle, jocurile de construcție și cele de potrivire încurajează copiii să gândească strategic, să-și planifice acțiunile și să găsească soluții la diverse provocări. Aceste abilități sunt fundamentale nu doar pentru matematică, ci și pentru alte domenii de învățare.
De asemenea, jocurile didactice matematice pot sprijini dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare. Jocurile de grup, în care copiii trebuie să colaboreze, să negocieze și să își exprime ideile, contribuie la formarea unor competențe sociale esențiale pentru integrarea în colectivul școlar.
În concluzie, jocurile didactice matematice reprezintă un instrument valoros pentru dezvoltarea competențelor de bază necesare în trecerea de la grădiniță la școală. Acestea nu doar că fac învățarea matematicii atractivă și accesibilă pentru copii, dar și contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a abilităților de rezolvare a problemelor și a competențelor sociale. Prin integrarea acestor jocuri în activitățile zilnice, educatori și părinți pot asigura o tranziție lină și eficientă către învățământul primar. Astfel, prin implementarea în sala de grupă a jocurilor didactice preșcolarilor li se dezvoltă competențe matematice de bază care reprezintă fundamentul pentru intrarea în ciclul primar.