Înțelegerea și stăpânirea unei limbi străine se dovedește a fi mai complexă decât se realizează în mod obișnuit, indiferent de pasiunea pentru această activitate. O mare parte a acestui proces are loc în afara atenției publice și se caracterizează prin dificultate. Avem tendința de a subestima nivelul de complexitate asociat învățării unei limbi străine, chiar și atunci când manifestăm un interes profund pentru aceasta, ceea ce poate duce la dezvoltarea unei stime de sine negative în ceea ce privește abilitățile noastre în domeniul limbilor străine.
Există o serie de factori care au un impact semnificativ asupra procesului de învățare a unei limbi, iar acești factori interacționează între ei în mod complex. Un cursant poate beneficia de un anumit factor, în timp ce poate întâmpina dificultăți din cauza altuia, iar combinația acestor factori poate face procesul de învățare a unei limbi noi mai ușor sau mai dificil.
Iată câțiva dintre cei mai importanți factori care influențează învățarea unei limbi:
- Vârsta: Vârsta joacă un rol semnificativ în procesul de învățare a limbilor străine. În general, copiii și tinerii au tendința de a se descurca mai bine în învățarea limbilor decât adulții. Aceasta se datorează plasticității creierului, care scade odată cu înaintarea în vârstă.
- Diferențele dintre limbile implicate: Gradul de similaritate între limba maternă și limba străină pe care o învățați poate influența procesul de învățare. Limbile care au trăsături comune (de exemplu, aceeași familie de limbi) pot fi mai ușor de învățat în anumite aspecte.
- Cunoașterea anterioară a altor limbi străine: Dacă avem deja experiență în învățarea altor limbi străine, acest lucru poate facilita procesul de învățare a unei limbi noi. Cunoașterea anterioară a limbilor ne poate ajuta să înțelegem mai bine structurile lingvistice și să ne adaptăm mai ușor la noi elemente de vocabular.
- Timpul dedicat studiului: Cantitatea de timp pe care o alocă cineva pentru studiu și exersare are un impact semnificativ asupra progresului: cu cât se petrece mai mult timp în contact cu limba, cu atât se va învăța mai rapid.
- Metodele de studiu: Modul în care ne abordăm studiul și practica limbii este un alt factor important. Abordările interactive și provocatoare sunt adesea mai eficiente decât metodele pasive sau de repetiție.
- Frecvența și regularitatea studiului reprezintă factori critici în procesul de învățare a unei limbi. Se observă că practicarea limbii timp de o oră în fiecare zi aduce beneficii semnificative în ceea ce privește progresul, în comparație cu sesiuni extinse de studiu de până la 5 ore o dată pe săptămână. Această eficacitate se datorează, în parte, necesității creierului de a consolida amintirile prin intermediul somnului, precum și avantajelor aduse de repetiția distanțată în timp în consolidarea conexiunilor neuronale relevante pentru limba învățată.
Să ne uităm puțin și la tipurile de greșeli (generale, fără a lua în calcul particularitățile unei limbi, în special) cu care ne putem întâlni în timp ce învățăm o limbă străină. Aceste tipuri de greșeli reflectă modul în care creierul nostru abordează procesul de învățare a unei noi limbi, inclusiv ceea ce atrage atenția, ce poate fi dificil de asimilat și cum se dezvoltă înțelegerea semnificației. Exemplele, totuși, vor fi luate din limba engleză, pentru că aceasta este limba mea de specialitate.
Important de menționat este că aceste tipuri de greșeli sunt observate și documentate de cercetătorii din domeniul lingvisticii de-a lungul deceniilor, în rândul cursanților cu diverse limbi de studiu și în contexte variate de predare. Greșelile sunt o componentă naturală a procesului de învățare, indiferent de metoda sau subiectul studiat.
- „Modelul în formă de U în procesul de învățare a limbilor”
Acest fenomen cognitiv are ca trăsătură caracteristică evoluția competenței limbajului în trei etape distincte, în care cursanții trec de la utilizarea precisă și corectă a unor elemente lingvistice la o perioadă de incertitudine și greșeli, pentru a ajunge în cele din urmă la o utilizare mai avansată și mai adecvată.
În etapele inițiale ale învățării unei limbi, se observă tendința cursanților de a memora cuvinte și expresii ca entități izolate, fără o înțelegere profundă a regulilor gramaticale care le gestionează. În timp ce aceștia acumulează cunoștințe gramaticale mai complexe, creierul lor se confruntă cu provocarea de a integra aceste informații noi cu structurile lingvistice pe care le-au memorat anterior. Acest proces presupune dezvoltarea de ipoteze privind modul de funcționare a limbii, iar unele dintre aceste ipoteze pot să fie eronate și să fie supuse unor încercări și corecții repetate.
Modelul în formă de U se aplică atât copiilor care învață limba maternă, cât și adulților care învață o limbă străină. De exemplu, copiii care învață engleza ca limbă maternă trec de la folosirea corectă și precisă a expresiei „I went” (am mers) la perioada în care încep să exploreze variante precum „I goed” (am mers, într-o tentativă de a aplica reguli gramaticale), și în cele din urmă revin la forma corectă „I went” (am mers), având acum o înțelegere mai profundă a modului în care funcționează această construcție gramaticală.
- Generalizare
Procesul de generalizare în învățarea limbilor reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea competențelor lingvistice, în care creierul uman adună date și testează ipoteze pentru a identifica reguli și modele în limbaj. Cu toate acestea, se observă o tendință naturală de a aplica excesiv aceste reguli, ceea ce poate duce la erori lingvistice.
Un exemplu ilustrativ în acest sens este învățarea regulii generale de adăugare a sufixului „-s” la substantive pentru a le transforma în plural. Atât copiii vorbitori nativi de limba engleză, cât și adulții care învață limba engleză înțeleg și aplică această regulă pentru cuvinte precum „cat-cats”, „dog-dogs”, „house-houses”, „bottle-bottles” etc. Această regulă pare inițial a fi o modalitate eficientă de a alcătui pluralul. Cu toate acestea, în limba engleză există numeroase excepții, cum ar fi cuvintele „childs”, „gooses”, „tooths”, „foots” etc., care se abat de la această regulă. Cursanții, atât cei tineri, cât și adulții, sunt predispuși să aplice această regulă generală în mod excesiv, generând astfel erori lingvistice.
Acest proces de generalizare și apoi ajustare a regulilor gramaticale reflectă modul în care creierul nostru explorează și dezvoltă înțelegerea limbajului. Se bazează pe observații și experiențe și, pe măsură ce cursanții acumulează mai multe date și analizează modele lingvistice, încep să corecteze aceste erori și să dezvolte o competență lingvistică mai avansată.
- Preferința pentru cuvinte cu conținut complet
Creierul nostru are tendința de a acorda prioritate cuvintelor bogate în conținut și sens, în detrimentul cuvintelor gramaticale și a terminațiilor, ceea ce poate determina uneori subprocesarea acestor părți ale gramaticii. Un exemplu relevant în acest sens se regăsește în limba engleză, unde cuvinte precum „yesterday” (ieri) indică în mod clar un eveniment petrecut în trecut. De asemenea, pentru a marca timpul trecut, se folosește terminația „-ed”. Într-o propoziție ca „Yesterday we walked to the store” (Ieri am mers la magazin), există două elemente care semnalează timpul trecut: un cuvânt bogat în conținut precum „yesterday” și terminația gramaticală „-ed”. Din cauza redundanței semantice, creierul cursanților tinde să acorde atenție cuvântului „yesterday” și să subproceseze sau să ignore „-ed”, deoarece ambele elemente transmit aceeași informație.
- O mai bună procesare a noilor informații
De asemenea, procesăm cele mai semnificative cuvinte și părți de cuvinte înainte de bucățile de gramatică care nu adaugă informații noi – deci cursanții au cu siguranță un motiv cognitiv pentru a se teme de genul gramatical! Prefixele și sufixele care adaugă informații noi, cum ar fi un- din unlikely, vor fi procesate mai profund decât -s de la verbe precum walks (pers. a III-a sg.).
- Importanța primului substantiv
Creierul nostru tinde, de asemenea, să presupună că primul substantiv pe care îl întâlnim într-o propoziție este subiectul. În limba engleză, acest lucru ne face mai ușoară înțelegerea corectă a propoziției, deoarece subiectul în gramatica limbii engleze vine înaintea predicatului, dar ne poate și păcăli.
De exemplu, într-o propoziție pasivă, precum “The cat was chased by the dog”, este adevărat că pisica este subiectul gramatical al acestei propoziții pasive – dar, deoarece, de asemenea, ne concentrăm mai mult pe chase decât pe was sau pe forma de participiu folosită pentru diateza pasivă, înseamnă că cursanții sunt tentați să creadă că pisica a făcut urmărirea, deoarece pisica este primul substantiv. Iar dacă învățăm o limbă cu o ordine a cuvintelor mai flexibilă, există și mai mult loc pentru confuzie.
- Mai multă atenție la începutul propoziției
Chiar și după primul substantiv, cursanții prezintă tendința de a acorda atenție sporită primelor cuvinte dintr-o propoziție, procesându-le în mod mai detaliat în comparație cu cuvintele, prefixele și sufixele care apar ulterior în structura propoziției. Acest comportament este asociat cu epuizarea progresivă a resurselor cognitive în timpul procesării limbajului pe măsură ce propoziția evoluează. Totuși, trebuie menționat că, în ciuda acestei tendințe, informații gramaticale de importanță crucială pot fi găsite și în părțile finale ale propoziției.
- Bazarea pe informații din lumea reală
În procesul de înțelegere a unei limbi noi, creierul uman utilizează un ansamblu complex de resurse cognitive pentru a descifra semnificația textului, inclusiv strategii ce depășesc limitele limbii în sine. Acest proces implică integrarea cunoștințelor noastre generale despre lume și contextul specific în care se utilizează limba, pentru a facilita înțelegerea cuvintelor, expresiilor și pentru a captura elemente de gramatică.
Spre exemplu, într-un context în care suntem expuși la o propoziție cum ar fi „Pisica a fost urmărită de șoarece” în limba nouă pe care o învățăm, recurgem la cunoștințele noastre anterioare despre comportamentul pisicilor și șoarecilor pentru a deduce, cine este cel mai probabil autor al urmăririi, chiar dacă în cazul acestei propoziții o astfel de interpretare ne-ar putea induce în eroare. Este evident că aceste principii interacționează în mod complex pentru a facilita înțelegerea chiar și a propozițiilor relativ scurte.
- Transferul de limbă
Pe lângă analizarea aspectelor cognitive și comportamentale în procesul de asimilare a unei noi limbi, este esențial să se ia în considerare un alt factor de importanță semnificativă: competența preexistentă în cel puțin o limbă.
În cea mai mare măsură, creierul nostru recurge la aceleași resurse cognitive pentru procesarea limbii materne și a limbilor învățate ulterior. Astfel, este natural să observăm tendința creierului de a aplica regulile, sunetele și structurile gramaticale ale limbii native asupra noii limbi pe care o învățăm. În practică, această tendință poate se traduce prin faptul că am plasa cuvintele din noua limbă în ordinea limbii materne, am accentua anumite sunete specific limbii noastre native și am omite cuvinte sau terminații cu care nu suntem obișnuiți în limba maternă. Acest lucru poate fi observat, de exemplu, în contextul limbilor precum spaniola și italiană, în care utilizarea pronumelor în funcția sintactică de subiect nu este obligatorie, spre deosebire de engleză.
Este important să înțelegem că procesul de învățare a unei limbi străine implică inevitabil comiterea de erori, iar acestea sunt o parte normală a acestui proces complex. Desigur, exercițiul constant poate accelera depășirea acestor etape, dar este crucial să recunoaștem că fiecare persoană în parte are propriul ritm de învățare, iar creierul este influențat într-un mod unic în cazul fiecăreia dintre noi. Aprecierea acestor aspecte și lăsarea învățării să evolueze într-un mod natural reprezintă un aspect esențial al acestui proces.
Bibliografie
Bill Van Patten and Russell Simonsen: Language Acquisition in a Nutshell: A Primer for Teachers, ACTFL, 2022
Common mistakes in English: With exercises, Longman, 1963
Dr. Cindy Blanco: “What are common mistakes language learners make?”, online: blog.duolingo.com/common-mistakes-language-learners/ (accesat în septembrie 2023)