Prezentul articol valorifică un studiu de caz realizat la clasa pregătitoare, având ca obiectiv formarea și consolidarea deprinderilor de comparare și ordonare a numerelor naturale în concentrul 20–31. Activitatea didactică a fost proiectată într-o manieră integrată, utilizând jocul didactic ca strategie centrală, alături de elemente interdisciplinare din domeniul Comunicării în limba română și al disciplinei Muzică și mișcare. Rezultatele obținute evidențiază creșterea motivației pentru învățare, implicarea activă a elevilor și îmbunătățirea performanțelor în operarea cu numere naturale.
Cuvinte-cheie: joc didactic, clasa pregătitoare, compararea numerelor, ordonarea numerelor, învățare integrată, competențe matematice.
1. Argument
La nivelul clasei pregătitoare, învățarea matematicii trebuie să se bazeze pe experiențe concrete, situații ludice și contexte apropiate universului copilului. Specificul vârstei (6–7 ani) impune utilizarea unor metode interactive, centrate pe acțiune, manipulare și joc.
Compararea și ordonarea numerelor reprezintă competențe fundamentale pentru dezvoltarea gândirii logico-matematice. În absența unor strategii adecvate, aceste conținuturi pot deveni abstracte și dificil de înțeles. De aceea, integrarea jocului didactic în demersul instructiv-educativ devine o soluție eficientă pentru facilitarea învățării.
2. Context educațional
Activitatea s-a desfășurat la clasa pregătitoare, formată din 23 de elevi, în cadrul disciplinei Matematică și explorarea mediului, conform Programei școlare pentru clasa pregătitoare (MEN, 2013).
Tema lecției: Compararea și ordonarea numerelor naturale de la 20 la 31
Unitatea de învățare: „Preocupările noastre”
Tema zilei: „Hărnicia”
Competențe vizate:
- recunoașterea și scrierea numerelor în concentrul 0–31;
- compararea numerelor în concentrul 0–31;
- ordonarea numerelor folosind poziționarea pe axa numerelor.
3. Descrierea intervenției didactice
3.1. Scop și obiective
Scopul activității a fost formarea priceperilor și deprinderilor de operare cu numerele naturale cuprinse între 20 și 31.
Obiectivele operaționale au urmărit ca elevii:
- să identifice prin numărare elementele unei mulțimi;
- să compare perechi de numere folosind material intuitiv;
- să ordoneze crescător și descrescător numerele 20–31;
- să formuleze răspunsuri la întrebări privind un mesaj audiat;
- să execute mișcări ritmice în concordanță cu suportul muzical.
3.2. Strategii didactice utilizate
Demersul a fost centrat pe:
- conversația euristică;
- explicația;
- exercițiul;
- demonstrația;
- problematizarea;
- jocul didactic (Bingo matematic).
Activitatea a integrat elemente narative prin introducerea personajului „Furnica Fifi”, care a creat un cadru motivațional atractiv și coerent.
3.3. Desfășurarea activității
Lecția a debutat cu un moment organizatoric și o scurtă reactualizare a cunoștințelor anterioare. În etapa introductivă, elevii au primit un mesaj din partea personajului Furnica Fifi, care solicita ajutor pentru organizarea mușuroiului.
Elevii au numărat furnicile și camerele, au realizat corespondența între elemente și au comparat cele două mulțimi. Ulterior, prin intermediul jocului „Bingo”, fiecare număr extras a reprezentat un număr de grăunțe, consolidând astfel recunoașterea și compararea numerelor.
În etapa de fixare, elevii au ordonat jetoanele numerotate 20–31 în ordine crescătoare și descrescătoare, argumentând alegerile realizate.
Activitatea s-a încheiat cu un moment recreativ integrat (Muzică și mișcare), menit să consolideze coeziunea grupului și să mențină echilibrul emoțional.
4. Evaluarea rezultatelor
Evaluarea s-a realizat prin:
- observarea sistematică;
- listă de control;
- aprecieri verbale individuale și colective.
Rezultatele au evidențiat:
- realizarea obiectivului de ordonare crescătoare de către toți elevii;
- compararea corectă a cel puțin unei perechi de numere de către majoritatea elevilor;
- implicare activă și motivație crescută în cadrul jocului didactic.
S-a constatat o participare mai activă a elevilor timizi în context ludic, ceea ce confirmă rolul jocului în facilitarea exprimării și implicării.
5. Valențe formative ale activității
Integrarea jocului didactic a avut următoarele efecte:
- dezvoltarea gândirii logice și a spiritului de observație;
- consolidarea limbajului matematic;
- creșterea încrederii în sine;
- stimularea cooperării și a respectării regulilor.
Abordarea interdisciplinară a contribuit la dezvoltarea competențelor transversale și la realizarea unui climat educațional pozitiv.
6. Concluzii
Studiul de caz demonstrează că utilizarea jocului didactic integrat în predarea matematicii la clasa pregătitoare reprezintă o strategie eficientă pentru formarea competențelor specifice. Contextualizarea conținuturilor în situații concrete și atractive facilitează înțelegerea conceptelor abstracte și susține motivația pentru învățare.
Învățarea devine astfel un proces activ, participativ și adaptat particularităților de vârstă ale elevilor.
Bibliografie
Ministerul Educației Naționale (2013). Programa școlară pentru clasa pregătitoare. București.
Ghidul practic pentru clasa pregătitoare. (2013). Pitești: Editura Delta Cart Educațional.
Ghidul cadrului didactic – clasa pregătitoare. (2012). București: Editura DPH.