Învățarea bazată pe proiecte este o practică esențială care ajută elevii să capete abilități importante prin care pot dobândi competențe dar, pot să își dezvolte gândirea critică, comunicarea, colaborarea și creativitatea. Bell (2010) consideră învățarea bazată pe proiecte (project-based learning – PBL) ca „o abordare a învățării orientată de elev, facilitată de profesori”. PBL este o experiență autentică de învățare, atractivă pentru elevi și aduce o provocare importantă în clasă, considerăm că PBL este un plus important pentru curriculum.
Un alt rol important al PBL este că poate încuraja relații puternice la clasă între elevi și profesori (PBL Works, 2019). Integrarea PBL în curriculum este esențială, deoarece conduce la „o mai bună înțelegere a unui subiect, învățare mai profundă, citire la nivel superior și o motivație crescută pentru a învăța” (Bell, 2010). Potrivit lui Hutchinson (2015), „studenții care sunt scufundați în PBL dezvoltă obiceiuri mintale din secolul XXI legate de colaborare și comunicare, gândire critică, rezolvarea problemelor și auto-direcție”. Atunci când se aplică PBL, cunoștințele privind conținutul sunt păstrate mai mult timp, mai ales atunci când elevii sunt implicați în proiecte pe care le consideră personal semnificative. Mai mult decât atât, „din ce în ce mai mult în secolul 21, ceea ce știi este mai puțin important decât ceea ce poți face cu ceea ce știi” (Fullan, 2013).
Învățarea bazată pe proiecte
Colaborarea este o abilitate importantă la clasă, dezvoltată prin PBL. Potrivit lui Fullan și Scott (2014), colaborarea se referă la capacitatea de a lucra independent și în echipe. Pentru a avea succes în clasă, abilitățile de colaborare sunt atât de importante pentru cel care diijează învățarea, elevii au nevoie de aceste abilități de lucru în echipă pentru a lucra cu alții pentru a atinge un obiectiv comun (Laar et.al., 2017). Aceste abilități sunt dificil de predat într-un mod explicit iar, integrarea PBL în curriculum este importantă, deoarece oferă educatorilor o modalitate de a dezvolta aceste abilități. PBL poate sprijini „abilități de ascultare activă…. creativitate … comunicare productivă, respect pentru ceilalți și munca în echipă ”(Bell, 2010). Pentru a finaliza cu succes învățarea bazată pe proiecte, abilitățile de colaborare sunt esențiale. Lucrul în echipă determină elevii să realizeze cu succes provocările puse de lucrul în echipe pentru a avea succes în îndeplinirea sarcinilor.
Natura colaborativă a PBL dezvoltă responsabilitatea la elevi (Bell, 2010).
De asemenea, elevii învață, tocmai, prin interacțiunile lor cu colegii de clasă, deoarece trebuie să fie capabili să comunice și să rezolve eficient problemele pentru a lucra în echipa lor (Bell, 2010). În PBL, întrucât profesorul acționează ca antrenor/ facilitator, în loc de „deținător de cunoștințe”, elevii se bazează mai mult pe colegii lor (De La Paz și Hernández-Ramos, 2013). Acest aspect al PBL susține parteneriatul, face ca profesorul să se alăture elevilor săi, acesta să fie mai deschis intereselor elevilor care conduc învățarea și construiesc relații închegate la clasă (Prensky, 2014).
Cu toate acestea, probabilitatea apariției unor conflicte este crescută în munca în grup. Această situație determină o învățare importantă pentru elevi, deoarece procesul de gestionare a conflictelor „provoacă indivizii să își regândească ideile, să se coordoneze și să-și construiască în colaborare ideile” (Lee et.al., 2015). Învățarea bazată pe proiecte este o strategie de instruire esențială de inclus în curriculum, deoarece implică încercarea de a veni cu soluții la probleme complexe din lumea reală (Bell, 2010). Deoarece aceste probleme complexe nu au răspunsuri (care pot fi căutate în Google), creativitatea este necesară pentru a lua în considerare idei noi și a dezvolta soluții creative și adecvate (Bell, 2010). PBL stimulează creativitatea ajutând elevii să „genereze idei noi sau necunoscute anterior sau să trateze ideile familiare într-un mod nou și să transforme astfel de idei într-un produs, serviciu sau proces care este recunoscut ca roman într-un anumit domeniu” (Laar et.al., 2017). Feedback-ul elevilor a prezentat o asociere pozitivă între natura colaborativă a PBL și creativitate.
Învățarea bazată pe proiecte îi ajută pe elevi să își dezvolte abilitățile de comunicare scrisă și verbală, dar și gândirea critică.
Gândirea critică este „abilitatea de a proiecta și gestiona proiecte, de a rezolva probleme și de a lua decizii eficiente folosind o varietate de instrumente și resurse” (Fullan, 2013).
Un alt avantaj al învățării bazate pe proiecte este că îi ajută pe elevi să dobândească abilități valoroase de gândire. În PBL, elevii se angajează în rezolvarea unor probleme locale, a unor probleme din lumea reală pentru care s-ar putea să nu existe un răspuns clar. Pentru a face față acestei provocări, elevii trebuie să facă „judecăți și alegeri în cunoștință de cauză cu privire la informațiile și comunicarea obținute folosind un raționament reflectiv și suficiente dovezi pentru a susține afirmațiile (Laar et. al., 2017). Dacă taxonomia lui Bloom, a obiectivelor educaționale discută despre importanța dobândirii mai profunde a cunoștințelor, menționăm că PBL poate susține acest aspect, deoarece „contribuie la progresul elevilor de la nivelul de bază (cunoștințe) la nivelul superior (creativitate)” (Stozhko et.al., 2015).
BIBLIOGRAFIE
1. Bell, S. (2010). Învățare bazată pe proiecte pentru secolul 21: Abilități pentru viitor. The Clearing House, doi.org/10.1080/00098650903505415
2. De La Paz, S. și Hernández-Ramos, P. (2013). Învățare bazată pe proiecte îmbunătățită prin tehnologie: Efecte asupra gândirii istorice. Jurnalul Tehnologiei Educației Speciale, 28 (4), doi.org/10.1177/016264341302800401
3. Fullan, M. (2013). De la excelent la excelent: lansarea următoarei etape a agendei educaționale din Ontario. www.edu.gov.on.ca/eng/document/reports/FullanReport_EN_07.pdf
4. Fullan, M. și Scott, G. (2014, iulie). Cartea albă privind noile pedagogii pentru învățarea profundă: Education PLUS. S eattle, SUA, www.michaelfullan.ca/wp-content/uploads/2014/09/Education-Plus-A-Whitepaper-July-2014-1.pdf
5. Laar, EV, Deursen, AJ, Dijk, JA și Haan, JD (2017). Relația dintre abilitățile din secolul 21 și abilitățile digitale: o revizuire sistematică a literaturii. Calculatoare în comportamentul uman, 72 , doi.org/10.1016/j.chb.2017.03.010
6. Lee, D., Huh, Y. și Reigeluth, CM (2015). Colaborare, conflict intragrup și abilități sociale în învățarea bazată pe proiecte. Știința instructivă, 43 (5).
7. Prensky, M. (2014). Lumea are nevoie de un nou curriculum: Este timpul să pierdem „proxy-urile” și să mergem dincolo de „abilitățile secolului XXI” – și să-i aducem pe toți studenții din lume la adevăratul nucleu al educației. Tehnologie educațională, 54 (4), www.jstor.org/stable/44430282
8. Stozhko, N., Bortnik, B., Mironova, L., Tchernysheva, A. și Podshivalova, E. (2015). Învățare interdisciplinară bazată pe proiecte: tehnologie pentru îmbunătățirea cunoașterii elevilor. Research in Learning Technology, 23 (1), 27577, doi.org/10.3402/rlt.v23.27577