Modernizarea şi ridicarea calităţii sale la nivelul standardelor educaţionale europene, mereu reînoite, cer o examinare atentă şi actualizată în concordanţă cu evoluţia sistemelor de învăţământ din celelalte ţări ale comunităţii europene.
„Ancorat în prezent, întrezărind viitorul şi sondând dimensiunile posibile ale personalităţii, educatorul instruieşte, educă, îndeamnă, dirijează, cultivă, corectează, perfecţionează şi evaluează neîncetat procesul formării şi desăvârşirii calităţilor necesare omului de mâine’’. (Salade, D.)
Principalele provocări ale societăţii europene se răsfrâng asupra educaţiei care trebuie să-şi redefinească obiectivele generale, direcţiile viitoare de acţiune, cum ar fi: creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare europene, facilitarea accesului tuturor la educaţie şi deschiderea sistemelor educaţionale către societate. Şcoala românească actuală se află mereu într-un efort de schimbare şi de adaptare la cerinţele societăţii democratice.
Perioada preşcolarităţii reprezintă perioada de vârstă în care se crează fundamentul personalităţii copilului grădiniţele şi educatoarele din întreaga lume desfăşurând un demers educativ intens şi complex, ale cărui rezultat să se recupereze în dezvoltarea copilului pe tot parcursul acesteia. Se impune astfel tuturor educatoarelor să cunoască ,,provocările’’ lumii contemporane, să-şi proiecteze şi să-şi evalueze propriile resurse pedagogice în concordanţă cu acestea, găsind o strategie optimă de răspuns. În unitatea noastră echipa de educatoare pune accentul pe formarea capacităţii copiilor de a se adapta la nou. Inovaţiile în grădiniţă au ca principal subiect copilul, pe care îl situează în centrul proceselor didactice, având în vedere respectarea intereselor şi aspiraţiilor sale şi stimularea creativităţii. Aceste tendinţe se menţin în atenţia studiilor din domeniul educaţiei, fiind cuprinse în „Noile educaţii’’ şi „educaţia nouă’’, concepte ale regândirii şi inovării sistemului educativ, concepte care se regăsesc în programele educaţiei europene. Influienţele educative spontane care se exercită asupra copiilor prin intermediul educaţiei informale cât şi prin cantitatea mare de informaţii din cele mai diverse domenii de cunoaştere şi de activitate umană se supun unor influienţe cu efecte educateve in aria formării lor intelectuale, morale, politice şi estetice.
Grădiniţa are menirea de a îndruma contactul copiilor cu aceste mijloace, de a sistematiza informaţiile şi de a canaliza şi valorifica pozitiv influenţele educative ce se exercită asupra copiilor prin intermediul lor.
Pentru a dezvolte un demers educaţional pornind de la nevoia de conectare a copiilor la educaţia europeană am derulat o serie de activităţi educative având ca formă de realizare jocul- activitate specifică acestei vârste. Copiii s-au lăsat uşor antrenaţi în aceste activităţi fiind atraşi de noutăţile expuse, de cadrul afectiv şi estetic creat, de finalităţile obţinute care înlesnesc drumul către marea familie europeană, înlăturând barierele de orice fel.
Scopul derulării acestor activităţi a reprezentat lărgirea orizontului de cunoaştere al copiilor (familiarizarea copiilor cu semnificaţia noţiunii de Uniunea Europeană şi a ţărilor componente, cu însemne, obiceiuri, tradiţii, simboluri culturale ale acestora) precum şi dezvoltarea unor competenţe şi valori reprezentative pentru un cetăţean al Uniunii Europene.
Vom prezenta câteva dintre activităţile derulate prin care am încercat să realizăm scopul propus mai sus şi totodată să realizăm o educaţie la standardele europene dar având ca bază identitatea naţională:
1. Lectură după imagini ,,Noi şi Europa’’. Copiii au realizat o călătorie imaginară pe harta Europei familiarizându-se cu ţările, steagul, moneda Uniunii Europene localizâd totodată poziţia ţării noastre pe continentul european.
2. Activitatea ,,Flori pentru eroi’’.Drumul spre grădiniţă sau şcoală trece pe lângă troiţa ridicată în cinstea eroilor localnici căzuti în al II lea război mondial. Nu i-au sesizat semnificaţia aşa cum nimeni nu le-a citit vreodată versurile înscrise ca nişte lacrimi de aducere aminte ,,Eroii nu ne părăsesc nicicând/ L-i se aud mere prin veacuri paşii…’’. Pentru ei preşcolarii au depus o floare aducându-le un pios omagiu de recunoştinţă.
3. Lectura educatoarei ,,Povestea Eeuropei unite’’prin care copiii au aflat de ce este necesară o Europă mare şi unită şi de ce şi noi trebuie să ne alăturăm acestei mari familii. Împărţiţi pe grupe au avut sarcina de a decupa conturul ţărilor membre ale Uniunii Europene colorate diferit, apoi au realizat harta Europei din puzzle antrenaţi în competiţie şi cooperare creativă.
4. Activitate matematică-Joc didactic ,,Drumul spre ţara ta’’.Sarcina formativă (clasificare de elemente, comparare de mulţimi prin punerea elementelor în corespondenţă ) a dat posibilitate copiilor de a identifica steaguri ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, asociind fiecărui copil în funcţie de culorile hăinuţelor, steagul ţării sale .
5. Educaţie muzicală ,,Bucuria de a fi european’’ a fost materializată prin audierea Imnului european ,,Odă bucuriei’’ şi învăţarea Imnului Clubului european din şcoală ,,Orizonturi europene’’ la ale căror activităţi au participat şi copiii din grădiniţa noastră (Ziua Mondială a Apei, Ziua Mondială a Pământului, Spring Day , Ziua Europei).
6. Joc de construcţii ,,Micul arhitect european’’. Activitatea a dat libertate copiilor să-şi pună în practică imaginaţia creatoare. Pe ,,clădirile’’construite (case, grădiniţe, şcoli) au fost arborate steguleţe ale ţărilor membre ale Uniunii Europene .
7. Joc de rol ,,La cumpărături’’. În ,,magazinele’’ amenajate în sala de grupă copiii au utilizat moneda şi cardul european în schimbul ,,mărfurilor’’ achiziţionate, iar prin comportamentul şi formulele verbale utilizate au dat dovadă de însuşirea unor norme de comportament adecvate temei propuse spre derulare.
8. Activitate practică ,,Harnici pentru Europa’’. Desfăţurată pe grupe a avut ca scop realizarea unor bărcuţe din coajă de nucă având arborate la catarg steguleţe ale ţărilor membre ale UE, confecţionarea de steguleţe ale ţărilor UE. Această activitate realizată prin cooperare i-a ajutat pe copii să înveţe mai profund cultivând relaţii bazate pe respect reciproc şi colaborare constructivă .
9. ,,Călătorie prin Europa’’. Prin această activitate copiii au fost familiarizaţi cu simboluri culturale ale ţărilor membre ale UE, cu unele creaţii literare şi artistice accesibile particularităţilor de vârstă ale acestora. După lecturarea povestirii „Fetiţa cu chibrituri” de H. C. Andersen copiii, impresionaţi de finalul povestirii, au avut posibilitatea ca prin desen să modifice soarta fetiţei, zugrăvind în mod creativ opţiunea lor de viaţă pentru copilul universal .
10. ,,Învăţăm să fim europeni’’. O activitate de educaţie civică prin care copiii s-au familiarizat cu drepturi şi îndatoriri atât ca şi copii cât şi ca cetăţeni europeni, realizân un poster prin care şi-au expus în imagini cele discutate.
Realizarea acestor activităţi într-un cadru instituţional organizat, prin selectarea cantităţii şi calităţii informaţiei, prin forme şi mijloace de realizare a mesajului informativ accesibile copiilor, prin competenţa şi abilitatea profesională a cadrului didactic de a adapta cunoştinţele transmise în funcţie de receptor, se subliniază încă o dată rolul şi importanţa şcolii în viaţa copilului prin activitatea pe care aceasta o face cel mai bine – EDUCAŢIA .
Bibliografie:
MECT ( 2008 ) Curriculum pentru învăţământul preşcolar M.Ed.C.
(2005) – Asigurarea calităţii în educaţie, Volumul II, Editura Şcoala Gălăţeană
Ionescu, I, Chiş, V., (2001) – Pedagogie –suport pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universităţii Clujene
Chiş, V., (2005) – Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca
Revista „Îmvăţământul primar” nr. 1/ 2004