Introducerea metodelor alternative Step by step și Waldorf în învățământul tradițional

Momentul actual se caracterizează printr-o  criză globală care a cuprins atât sistemul medical, cât și sistemul de învățământ. Din păcate, în  România, această criză  există parcă dintotdeauna, iar acest fapt este demonstrat de rezultatele tot mai slabe pe care  elevii noștri le obțin la evaluările PISA. Se impune astfel să regândim modalitatea de abordare a conținuturilor, să facem trecerea de la teorie la practică pentru că tinerii noștri nu reușesc să se adapteze la cerințele societății și să folosească în  situații noi cunoștințele acumulate anterior, pe băncile școlii.

Pornind de la aceste realități ale zilelor noastre, mi-am dorit să îl fac pe copilul din clasa mea să treacă dincolo de buchiile cărții, să se desprindă de ea, să jongleze cu informațiile dobândite prin studiul diferitelor discipline din ciclul primar, să găsească aplicabilități concrete pentru conținuturile din programă. Cum am putea să realizăm  acest lucru? Prin preluarea și adaptarea unor principii din  sistemele de învățământ alternative: Step by Step, Montessori și Waldorf. Predarea se face respectând în continuare curriculumul național pentru învățământul tradițional, folosind însă metodele specifice acestor programe prin încurajarea colaborării dintre elevi şi nu a competiției, educație individualizată, în funcție de aptitudinile și ritmul specifice fiecărui elev.

La clasele primare, dar mai ales în clasa pregătitoare și clasa întâi, acolo unde spațiul de clasă din școlile tradiționale ne permite,  se poate prelua principiul de bază din programul Step by step. Se pot amenaja cu ușurință  centre de activitate, adică niște zone delimitate şi dotate cu materiale educaționale specifice unei “materii” – centrul de citire, centrul de scriere, centrul de știință, centrul de matematică, centrul de artă şi centrul de construcții. Interesant este faptul că aceste centre au fost preluate și introduse în mod oficial în clasele unde se aplică un învățământ tradițional, dar statul nu alocă și bugetul necesar dotării acestora și, adesea, aceste centre se rezumă doar la niște foi lipite pe tencuiala pereților. Se poate încuraja participarea activă a părinților la procesul educațional prin colectarea de materiale naturale, dat fiind faptul că o implicare activă a părinților și a copiilor unește echipa implicată în educație. Conurile de brad, frunzele, ghindele, crenguțele uscate găsite în drumețiile pe care familia o face de obicei,  nisipul de pe plajă, scoicile, pietricelele pot fi colectate, aduse la școală și transformate în material didactic, menit să se regăsească permanent în centrele de matematică, de științe sau de construcții. Mi-am dorit foarte sa amenajez astfel de spații pentru elevii care ar fi terminat mai repede sarcinile de lucru propuse în manualele noastre sau pentru cei care aveau nevoie de activități remediale. Dat fiind faptul că, din păcate, spațial de clasă pe care îl folosesc este ocupat în proporție de 100% de băncile copiilor, am fost nevoită să renunț la ceastă idee. I-am rugat însă pe copii să aducă, pe rând, aceste materiale menite să le folosim în activitățile individuale sau în grup. Astfel, în clasa a treia, magicienii mei de la clasă au făcut trecerea de la clasa unităților, la clasa miilor cu ajutorul elementelor din natură. O întreagă lună a fost dedicată mediilor de viață și în toată această perioadă ne-am folosit de elementele oferite de natură ca să acumulăm, prin joc, conținuturile prevăzute în programa tradițională.

Abordez foarte mult la clasă metoda proiectelor pentru că mi  se pare că le oferă copiilor libertatea de a se apleca spre domeniul preferat, lucrând în echipă, reușind să înțeleagă un concept din perspective diferite. Acest principiu derivă din filozofia Waldorf care organizează învățarea în epoci ce integrează cunoștințele noi sub umbrela unei teme generoase.

În prima zi a proiectului dedicate mediilor de viață, am plecat în excursie pentru a ne strânge singuri materialul didactic necesar în cele patru săptămâni de lucru. Pe 5 octombrie, de ziua educației, un microbuz ne-a purtat spre  Râșnov ca ”Să descoperim pădurea cu toate simțurile”. Ne-am oprit în pădurea Promenada și ne-am împărțit în perechi pentru a putea să facem față provocărilor la care ne supuneau copacii. Strângerea comorilor oferite de natură, a început cu o vânătoare de indicii. Pe trunchiurile copacilor am găsit provocări interesante, care i-au făcut pe copii să uite de frigul dimineții de octombrie. Am început cu exersarea văzului pentru că am stabilit de la început cum aflăm nordul și cum ne putem orienta prin pădure, sau ne putem întoarce în tabăra de bază a magicienilor. Orientarea prin pădure s-a realizat cu ajutorul unor hărți a căror legendă am citit-o împreună, iar ghindele și ciupercile au fost culese în borcănașe cu lupă. Când am terminat aceste sarcini, ne-am legat la ochi și  exersat simțul auzului. Mai întâi am ”ascultat” natura: foșnetul frunzelor acompaniau timid cântecul păsărelelor. Apoi, în fiecare pereche am legat la ochi câte copil care s-a lăsat condus de partenerul său până la un anumit punct, urmând să se reîntoarcă la punctul inițial folosindu-și urmând vocea colegului care îl striga de la distanță.

Simțul pipăitului a fost testat adoptând un copac. Elevul legat la ochi a îmbrățișat cu mare atenție un copac, încercând să identifice cu ajutorul brațelor și al pielii detaliile toate circumvoluțiunile scoarței și grosimea acesteia. Erau apoi purtați să îmbrățișeze și alte trunchiuri, dar să fie atenți pentru a putea să identifice scoarța de la care au plecat.

Simțul mirosului îl exersăm permanent, dar în acea zi am mirosit ciupercile, frunzele, mușchiul și pământul pădurii. Ne-am ăncărcat sufletul și mintea cu toate aceste lucruri simple, iar la final am compus poezii despre ceea ce simțeam. Am reușit să ne împărtășim bucuria și recunoștința despre ceea ce am primit de la mediu, compunând poezii. Copiii au descoperit singuri legăturile trofice dintre elementele de mediu și mult timp după aceea au folosit în clasă exemplificări desprinse din vizita de la Râșnov.

Am cântat acompaniindu-ne cu bețe sau pietre găsite de noi, iar copacii au fost prieteni credincioși în jocurile noastre ne-a v-ați ascunselea. Astfel am încheiat o zi de lucru memorabilă. A doua zi, am ieșit în curtea școlii și ne-am plantat propriul tei pentru că în pădure am descoperit și plantele medicinale, păstrătoare de sănătate. Toată luna, am citi în pauza mare legendele plantelor medicinale sau texte științifice despre acestea acompaniindu-ne de o cană cu ceai aromat. Am avut surpriza plăcută să constat că o cană cu ceai îi poate transforma chiar și pe cei mai înrăiți anticititori în  iubitori de „texte cu gust și aromă”.

Cu ajutorul kitului oferit de Agenția spațială europeană am dus aceste experiment mai departe pentru că am testat în clasă proprietățile lemnului și ale pietrei în comparație cu diferite aliaje sau plastic.

Tot în acest proiect dedicat mediilor de viață, am poposit la complexul de morărit și panificație Lido Gîrbea. Inițial am pus semințe de grâu la încolțit pentru a face salată de crudități cu germeni de grâu. Apoi, din plăntuțele firave am stors un suc verde cu miros ”teribil de verde crud”, dar cu proprietăți miraculoase. După aceea am ieși pe câmpurile din apropierea Ploieștiului pentru a vedea cum se însămânțează culturile de toamnă. Am descoperit că plantarea semințelor de grâu se face în anumite perioade, iar umiditatea și căldura din sol și de la suprafața acestuia sunt esențiale în obținerea lanurilor bogate. Ne-am oprit apoi la Complexul de morărit și panificație Lido Gîrbea pentru a vedea cum se transformă bobul de grâu în făina dătătoare de pâine. Am avut privilegiul de a frământa și noi pâinici mici pe care le-am savurat cu mare plăcere. Am vizitat și fabrica mare pentru a face comparație între pâinea frământată de noi și cea obținută cu ajutorul malaxoarelor.

Am luat făină și am pictat peisaje deosebit de frumoase la orele arte vizuale și abilități practice. Orele s-au transformat astfel în adevărate ateliere de experimente pentru că am observat cum se poate obține maiaua în borcănașele din clasă. Căldura, umiditatea, ingredientele potrivite și răbdarea pot face mini, iar noi am descoperit toate acestea pe propria piele.

Cu multă imaginație v-am demonstrate că se pot integra metodele de învățare alternative în lecțiile pe care noi le realizăm în școlile tradiționale, îmbinând activitatea din clasă cu cea extracurriculară.

Învățătorii de la țară sunt avantajați din acest punct de vedere pentru că au spații generoase în care pot amenaja efectiv centrele de lucru step by step și pot folosi materiale natural strânse de elevi în drumul lor spre școală.

La final, vă îndemn să vă lăsați purtați de dragostea pentru micuții dumneavoastră de la clasă și să transformați imposibilul sau lipsurile în pretexte de vă refugia în creativitate.

Din păcate, timpul nu îmi permite să vă împărtășesc toate lucrurile minunate pe care le-am realizat împreună cu elevii din Clasa magicienilor de la Colegiul National Ion Luca Caragiale din Ploiești. Vă invităm cu bucurie să ne treceți pragul pentru că avem lucruri atât de frumoase de povestit! Aventura noastră continua și în pandemie! Nu lăsăm nimic să ne strice emoția lucrului cu elemente din natură, chiar dacă trebuie să facem loc și device-urilor în  viața noastră.

 

prof. Elena-Simona Marin

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/elena.marin1

Articole asemănătoare