Trăim într-o lume în care Inteligența Artificială (IA) nu mai este un concept science-fiction, ci o realitate care ne influențează deciziile zilnice. Inteligența Artificială face deja parte din viața noastră de zi cu zi – de la recomandările de pe platformele de streaming până la recunoașterea imaginilor sau a vocii. Cu toate acestea, pentru mulți elevi (și chiar profesori), IA rămâne un concept abstract, perceput fie ca „magie”, fie ca ceva prea complicat pentru clasă.
Însă, acolo unde schimbarea este acceptată se întâmplă grație ideii că „datele transformării sunt parte a dezvoltării și sunt introduse pentru a acoperi în perspectiva apropiată, mediu-apropiată și chiar îndelungată mai mulți factori, printre care se regăsesc și: cerințele pieței muncii, intenția de a armoniza procesele tehnologice prezente în societate la cotidianul și necesitățile școlilor, precum și pentru a spori gradul de rezonanță dintre cadre didactice și contingentele lor de cursanți”(Natalia Burlacu, Potențialul transformator al inteligenței Artificiale asupra educației sec. XXI,CNIV, Buc., 2023, p.2)
Așadar, în contextul transformărilor accelerate generate de era digitală, procesul educațional este chemat să devină mai flexibil, mai interactiv și mai apropiat de nevoile reale ale elevilor. Una dintre misiunile fundamentale ale școlii contemporane este de a dezvolta competențe transversale, precum responsabilitatea, gândirea critică, autonomia în luarea deciziilor și capacitatea de a utiliza tehnologia în mod în mod conștient și relevant, iar provocarea noastră ca profesori nu este doar de a le arăta elevilor cum să folosească aceste instrumente, ci de a-i ajuta să înțeleagă „motorul” din spatele lor.
„Misiunea: IA pentru Oceane”, materialul pe care l-am dezvoltat (și pe care îl atașez acestui articol) propune o călătorie în 18 slide-uri. Elevii devin „antrenori” de date. Ei învață că un computer nu „știe” ce este un pește până când un om nu îi oferă exemple corecte. Am pus un accent deosebit pe schema Input – Procesare – Output, explicând pe înțelesul tuturor cum învățarea automată (Machine Learning) recunoaște tipare fără a fi programată pas cu pas.
Elevii au înțeles rapid un adevăr fundamental: calitatea datelor determină calitatea deciziilor IA.
Dacă datele sunt incomplete sau greșite, rezultatele vor fi pe măsură. Acest exercițiu aparent simplu devine o lecție profundă despre responsabilitate, logică și gândire critică.
Așa cum subliniază literatura de specialitate, (Elena Negrea Busuioc & colaboratorii, Ghid de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială în procesele academice, AI ETHIC, 2024) gândirea critică în era algoritmilor nu mai înseamnă doar a analiza informația, ci a înțelege procesul prin care aceasta este generată. Prin exercițiul etichetării peștilor, elevii înțeleg practic ce înseamnă „bias-ul” (părtinirea). Ei învață să pună sub semnul întrebării rezultatele oferite de un software, realizând că IA nu oferă un adevăr absolut, ci o probabilitate bazată pe datele pe care noi, oamenii, am ales să i le furnizăm. Această capacitate de a discerne între o decizie algoritmică și una etică reprezintă esența alfabetizării digitale de astăzi.
Cea mai importantă parte a lecției, pe care am integrat-o spre final, este discuția despre prejudecăți în date și despre valorile umane. Elevii sunt provocați să răspundă la întrebări precum:
- Poate un computer avea o „opinie”?
- Ce se întâmplă dacă datele reflectă doar punctul nostru de vedere?
- Cine este responsabil atunci când IA greșește?
- Poate un robot să fie trist dacă vede un ocean murdar? (Răspuns: Nu, dar noi suntem, și de aceea construim robotul).
Deși IA are o viteză de calcul fenomenală și poate curăța oceanele mai repede decât mii de oameni, ea nu posedă empatie. Le-am explicat elevilor că IA este „motorul”, dar noi suntem „volanul”. Viteza IA ne oferă timp, iar empatia ne oferă direcția. Împreună, putem rezolva probleme care păreau imposibile acum 10 ani. Viitorul nu este despre „Om vs. Mașină”, ci despre „Om + Mașină” pentru o planetă mai sănătoasă.
Este esențial ca elevii să înțeleagă că tehnologia este un braț care execută viziunea noastră pentru o lume mai bună. Lecția „IA pentru oceane”, concepută în cadrul inițiativei Hour of Code, demonstrează că inteligența artificială poate fi înțeleasă intuitiv, prin exemple concrete, relevante și cu impact asupra lumii reale și, astfel, inteligența artificială nu mai este văzută ca o autoritate absolută, ci ca un instrument care reflectă deciziile, valorile și erorile umane.
Rolul Adfaber și Code.org
În acest demers, platformele precum Code.org și organizații precum Adfaber joacă un rol vital.
- Pentru profesori: Acestea oferă resurse structurate, accesibile, ghiduri de predare și suport logistic pentru integrarea orei de codare la clasă, indiferent de disciplina predată. Profesorii primesc nu doar resurse, ci și încrederea că pot aborda subiecte moderne precum IA, chiar fără experiență tehnică avansată. Ne oferă încrederea că putem preda IA chiar dacă nu suntem ingineri software.
- Pentru elevi: Code.org transformă învățarea într-o experiență vizuală și ludică. Prin tutorialul „AI for Oceans”, copiii nu doar citesc despre algoritmi, ci îi „hrănesc” cu date, înțelegând imediat impactul deciziilor lor asupra mediului.
Peter Drucker spune că „cea mai bună metodă de a prezice viitorul este să îl creezi chiar tu”
Prin astfel de lecții, le oferim elevilor un viitor creat de ei și nu doar competențe digitale, ci și responsabilitate socială.
Dați viață resurselor Adfaber și Code.org! Lecțiile Hour of Code despre IA nu formează doar viitori programatori, ci cetățeni conștienți, capabili să înțeleagă, să pună întrebări și să decidă responsabil într-o lume tot mai digitală.
Vă invit să descărcați și să folosiți acest material la clasă, transformând ora de curs într-un laborator al viitorului!
canva.com/design/DAG9MQVh0KU/nJluRybOXoFZADF3i22TEg/view
Bibliografie
1. Corneliu Florea, Laura Florea, Inteligență artificială, Ed. Universității Transilvania, Brașov 2023.
2. Elena Negrea Busuioc & colaboratorii, Ghid de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială în procesele academice, AI ETHIC, 2024.
3. Florentina Hristea, Maria-Florina Balcan, Căutarea și reprezentarea cunoștințelor în inteligența artificială.Teorie și aplicații, Ed. Universității din București, 2005.
4. Istrate, O. (2025). Artificial Intelligence for Educators – Practical Guidelines: Tool Selection, Attribution, and Assessment of Student Work. Revista de Pedagogie Digitala, 4(1) 57-62. Bucharest: Institute for Education. https://doi.org/10.61071/RPD.2552
5. Natalia Burlacu, Potențialul transformator al inteligenței Artificiale asupra educației sec. XXI, Conferința Națională de Învățământ Virtual (CNIV), București, 2023.
6. Adfaber- Ghid pentru profesori_ora de codare_adfaber.org/hour-of-code/
7. Plan de lecție_ IA pentru oceane- code.org/oceans