Matematica nu este doar o disciplină teoretică, ci un instrument esențial în viața de zi cu zi și în aproape toate domeniile de activitate. De la economie și inginerie, până la medicină, ecologie sau tehnologie, matematica ajută la modelarea, analizarea și optimizarea proceselor. În practică, calculele, graficele și estimările permit luarea deciziilor corecte și eficiente. Prin aplicabilitatea ei, matematica dezvoltă gândirea logică și capacitatea de rezolvare a problemelor reale. Astfel, elevii trebuie încurajați să înțeleagă nu doar „cum”, ci și „de ce” folosim matematica.
Această lucrare prezintă modalități concrete prin care temele ecologice pot fi integrate în predarea matematicii, în special în capitolele de statistică, proporții, ecuații și funcții.
Integrarea matematicii în contextul educației ecologice se dovedește extrem de eficientă atunci când este realizată prin colaborare cu disciplinele din aceeași arie curriculară, fizică, chimie, biologie, geografie, informatică, dar si cu discipline din alte arii curriculare. Experiența de la clasă mi-a demonstrat că elevii înțeleg mai bine conceptele matematice și sunt mult mai motivați atunci când acestea sunt aplicate în situații reale, cu impact asupra lumii în care trăiesc.
În continuare, prezint câteva exemple de activități interdisciplinare dezvoltate în practica didactică, care valorifică potențialul matematicii în conștientizarea și înțelegerea problemelor de mediu.
Astfel, în colaborare cu profesorul de biologie, se poate propune elevilor o activitate intitulată „Cât oxigen produce un copac?”, în care aceștia pot calcula, folosind proporții și valori medii, numărul de arbori necesari pentru a acoperi consumul zilnic de oxigen al unei clase. Această sarcină este strâns legată de lecțiile despre fotosinteză și rolul pădurilor în menținerea echilibrului ecologic.
O altă activitate se poate realiza în colaborare cu disciplina geografie, care să vizeze „Statistici despre poluarea aerului”. Elevii pot colectat date privind calitatea aerului în mai multe orașe din țară sau din lume, utilizând diverse situri de specialitate și apoi să organizeze aceste informații în tabele, să calculeze medii și să realizeze grafice comparative. Interpretarea cauzelor variațiilor se poate face împreună cu profesorul de geografie, discutând influențele locale, industriale sau climatice.
În parteneriat cu fizica, se poate desfășurat activitatea „Consumul de energie în gospodărie”, în care elevii vor înregistra consumul zilnic de energie electrică timp de o săptămână, pot calcula media consumului zilnic și să centralizeze datele utilizând diverse tabele și să interpreteze prin realizarea unor grafice al variațiilor. Discuțiile vor viza atât partea matematică (calcul, reprezentare grafică), cât și analiza eficienței aparatelor și a surselor de energie.
Elevii pot investighează cantitatea de zahăr conținută în diferite băuturi răcoritoare printr-o colaborare între matematică și chimie. Folosind informațiile de pe etichete (ex: 11g zahăr la 100ml), ei calculează concentrația procentuală și compară produsele. În completare, discută în ce mod concentrația influențează gustul, sănătatea și aportul caloric. Activitatea dezvoltă competențele matematice privind procentele și le oferă un exemplu concret de aplicare a noțiunii de concentrație în viața de zi cu zi.
Dimensiunea tehnologică poate fi valorificată într-o activitatea intitulată „Infograficul risipei”, unde elevii pot analizat date privind consumul de apă, electricitate și hârtie, apoi folosind aplicații digitale pentru a crea afișe sau alte materiale cu mesaje ecologice, învățând astfel să comunice eficient prin cifre și imagine.
Chiar și în colaborare cu limba română se poate realiza o activitate originală. Spre exemplu se poate da elevilor să creeze creații literare cu teme ecologice, cum ar fi „Povestea unei probleme”, în care elevii să scrie scurte narațiuni sau poezii despre situații reale de mediu rezolvate cu ajutorul unui calcul matematic. Activitatea poate fi un exercițiu de creativitate în care logica matematică se îmbină cu expresivitatea limbajului literar.
O activitate de mare impact se poate realiza în colaborare cu educația civică. Tema propusă poate fi „Bugetul ecologic al unei familii”. Elevii calculează economiile posibile realizate la nivelul familiei, prin reducerea consumului de apă, electricitate și combustibili. Matematica le permite să analizeze concret cifrele, iar educația civică îi provocat să discute despre responsabilitate, solidaritate și implicare.
În concluzie, integrarea conștientă și creativă a temelor de mediu în predarea matematicii nu doar că oferă elevilor un cadru relevant de aplicare a cunoștințelor, dar contribuie activ la formarea lor ca cetățeni responsabili și informați. Prin exemplele prezentate, se observă cum noțiuni precum proporțiile, procentele, media aritmetică sau reprezentările grafice devin punți către realitatea cotidiană și către înțelegerea unor probleme globale. Colaborarea interdisciplinară este cheia unei educații moderne și complete, iar matematica, prin rigoarea și aplicabilitatea sa, devine un aliat de nădejde în formarea unei conștiințe ecologice. Nu este suficient să învățăm formule; este esențial să știm când, unde și de ce le aplicăm. În fața provocărilor actuale de mediu, școala are datoria să educe nu doar minți logice, ci și suflete responsabile.
Bibliografie
1. Ministerul Educației – Programele școlare pentru învățământ gimnazial, disciplinele Matematică, Științe, Educație Civică, 2021
2. Lucian Ciolan (coord.) – Educația pentru dezvoltare durabilă: Repere teoretice și practice, Editura Polirom, 2018
3. World Health Organization – Global Environment Outlook for Youth, 2020
4. Institutul Național de Statistică – Baza de date TEMPO online
5. www.eco-civica.ro – Resurse educaționale pentru mediu
6. www.green-report.ro – Articole și analize privind dezvoltarea durabilă în România
7. Ghiduri de educație ecologică – Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
8. Manuale școlare: Matematică, Chimie, Biologie – clasa a VII-a, Editura ART și Corint