Programul Educație Media tratează în mod critic informația, pentru a evita dezinformarea sau manipularea. Prin infuzarea conceptelor media în cadrul orelor de limba română sunt testate competențe, conținuturi conexe domeniului literaturii, este deschisă calea experimentării unor noi metode de învățare. Prin competențele dobândite elevii vor deveni cetățeni mai informați și mai responsabili, mai implicați social. Implementarea acestui program produce o apropiere a elevilor de text, prin sesizarea unor subtilități dincolo de analiza din perspectiva noțiunilor de teorie literară, schimbă modul în care elevul receptează opera literară, iar plasarea în contexte literar – istorice – sociale devine mai relevantă în analiza textului literar.
Infuzarea conceptelor de educație media aduce în actualitate semnificații și contexte îndepărtate, momentul de infuzare este de fapt o filtrare a textului, a profilului personajului, prin prisma altor valori și coincide cu interiorizarea lecturii, în acest proces de deconstrucție a mesajului. Textul capătă un nou sens prin re-compunerea detaliilor, prin integrarea unor noțiuni media care se suprapun în mare măsură cu cele ale orei de literatură sau de comunicare. Îi obligă pe elevi să se re-poziționeze față de actul învățării, iar pe profesor să regândească scenariul didactic în sensul evocării – realizării sensului și reflectării pentru ca elevul să fie antrenat într-un proces activ și complex, de aprofundare a învățării, pornind de la achiziții cognitive, pe care le poate acum conecta cu elemente noi, fiindcă poate gândi în corelații și este pus să își asume în mod conștient învățarea.
Privite într-un context mai apropiat de actualitatea elevilor de azi, multe teme etichetate drept aride, încep să capete sens și cel mai important, se modifică atitudinea față de textul literar. Acest întreg proces ce implică dezvoltarea gândirii critice, a abilității de exprimare, de comunicare în moduri diferite, originale, și mai ales, dezvoltarea spiritului analitic, impun elevului să reacționeze, să fie permanent prezent în propria învățare. De exemplu, un exercițiu de infuzare a conceptului de context (implicit contextul literar-istoric) poate fi discutat în relație cu perspective asupra personajului în și în-afara textului și poate avea drept scop conștientizarea în rândul elevilor a definirii clare a contextului în care o informație este plasată, dar mai ales semnalarea consecințelor pe care le poate avea scoaterea din context a acesteia, întrucât poate genera prejudecăți. Se va avea în vedere o analiza atentă a detaliilor relevante din imagine/text, activarea noțiunilor din domeniul literar, asocieri, corelări cu alte texte literare care ar putea fi analizate prin prisma contextului, pentru ca finalitatea atinsă să devină dezvoltarea gândirii autonome, reflexive, critice.
Vom fi surprinși să constatăm că o discuție despre stereotipuri și prejudecăți (bias de confirmare) poate fi integrată într-o oră despre Tema și viziunea despre lume în nuvela realistă Moara cu noroc, de Ioan Slavici. Reacția elevilor este una pozitivă, sunt interesați de acest subiect conex orei de literatură, apreciază ancorarea în realitate a unor noțiuni ce țin de teoria specifică disciplinei de limba română. Sesizează cu ușurință substraturile de interpretare ale textului suport. Sunt deschiși la pistele, reperele de interpretare spre care îi îndrum. Asociază idei cu dezinvoltură, își pun întrebări, cooperează și își susțin puncte de vedere ce demonstrează spirit critic și atenție acordată detaliului.
Conștientizarea necesității unei implicări sociale mai active, luarea de atitudine devin constante ale demersului didactic. Elevii se dovedesc capabili a-și susține puncte de vedere, care pot chiar deranja. Fac dovada capacității de a disocia între informațiile primite, fac corelații între idei, aduc completări, comentarii personale pe tema propusă discuției. Își vor schimba astfel percepția asupra personajelor, asupra destinului acestora, proiectat în relație cu mediul sau comunitatea în care evoluează, vor analiza realismul viziunii autorului prin prisma unor experiențe de viață cu care sunt familiarizați deja.
Efectul scontat al acestor tipuri de activități va fi cu siguranță creșterea gradului în care elevii vor fi capabili să aplice în viața de zi cu zi cunoștințele dobândite la școală, prin dezvoltarea unor competențe necesare într-o societate democratică. De altfel, finalitatea acestui program se reflectă în setul de valori și atitudini enunțate chiar de programa școlară de liceu. Pornind de la un subiect de actualitate se pot găsi repere și la nivelul opere literare, provocând elevii să se implice în dezbateri să se informeze în legătură cu stereotipuri de gen, de vârstă, să analizeze cu atenție contextul unui fenomen social/ situație și să privească însuși personajul în relație cu backgroundul social sau cu epoca în care a fost scrisă opera. Exercițiile de infuzare au impact pe termen lung în rândul generației de astăzi, cea a viitorilor adulți, consumatori responsabili de media.
Stimularea gândirii reflexive, cultivarea unei atitudini pozitive față de conținutul media, creșterea vigilenței în ceea ce privește identificarea mesajului media corect, respingerea și sancționarea decăderii calitative sunt câteva dintre punctele forte ale implementării unui astfel de program încă din primii ani de liceu. Întregul demers presupune echilibru, flexibilitate, consecvență, atât în diversificarea strategiilor de învățare, cât și în deplasarea accentului de pe achiziții pe formarea de competențe și atitudini.
Bibliografie
Centrul pentru Jurnalism Independent – Suport curs – Introducere în educația media