Transformarea digitală a educației presupune mai mult decât integrarea unor instrumente tehnologice în activitatea didactică. În contextul zilelor noastre, profesorii sunt chemați să creeze medii de învățare accesibile, participative și incluzive, în care tehnologia să sprijine dezvoltarea competențelor academice, sociale și civice ale elevilor.
Participarea la Proiectul de Acreditare Erasmus+ Nr. 2024-1-RO01-KA121-SCH-000230390, (beneficiar fiind Inspectoratul Școlar Județean Alba), respectiv la mobilitatea Erasmus+ desfășurată între 11-15 mai 2026, la Perugia, Italia, în cadrul cursului „Digital Inclusion: Gender Equality, Diversity & No Hate Online” a oferit oportunitatea explorării unor strategii educaționale centrate pe incluziune digitală, cetățenie digitală, participare activă, alfabetizarea media și prevenirea discursului instigator la ură în mediul online.
Prezentul articol analizează modul în care experiențele și competențele dobândite în cadrul cursului au fost transferate în activitatea didactică prin utilizarea platformei Jigsaw Planet atât la clasa a IV-a, în cadrul unei lecții de recapitulare a vocabularului referitor la profesii, cât și în activitățile desfășurate cu elevii liceului pedagogic. Exemplele prezentate evidențiază rolul instrumentelor digitale interactive în creșterea implicării elevilor și în promovarea unei educații incluzive și participative.
Cuvinte-cheie: Erasmus+, incluziune digitală, cetățenie digitală, diversitate, Jigsaw Planet, învățare activă, competențe digitale
Educația digitală și provocările școlii contemporane
În ultimii ani, digitalizarea a devenit una dintre direcțiile majore de dezvoltare ale sistemelor educaționale europene. Cu toate acestea, procesul de învățare nu este garantat de simpla utilizare a tehnologiei. Din ce în ce mai frecvent, literatura de specialitate subliniază faptul că adevărata provocare constă în utilizarea tehnologiei într-un mod care să faciliteze accesul tuturor elevilor la învățare și să contribuie la dezvoltarea unei culturi a respectului, colaborării și participării active.
Conceptul de incluziune digitală depășește ideea accesului la dispozitive și platforme educaționale. El presupune crearea unor contexte în care fiecare elev să poată participa în mod semnificativ la activitățile de învățare, indiferent de particularitățile sale individuale, de mediul din care provine sau de nivelul competențelor digitale deținute.
În acest context, programul Erasmus+ oferă profesorilor oportunitatea de a explora noi perspective pedagogice și de a identifica soluții adaptate provocărilor educaționale actuale.
Mobilitatea Erasmus+ de la Perugia – context și oportunități de învățare
În cadrul proiectului Erasmus+ implementat de instituția noastră, am participat la cursul de formare „Digital Inclusion: Gender Equality, Diversity & No Hate Online”, organizat la Perugia, Italia, în perioada 11–15 mai 2026.
Programul de formare a abordat teme aflate în centrul politicilor educaționale actuale: incluziunea digitală, egalitatea de gen, diversitatea culturală, cetățenia digitală, alfabetizarea media și prevenirea discursului instigator la ură în mediul online. Unul dintre aspectele care au generat cele mai interesante discuții în cadrul cursului a fost tema diversității și a stereotipurilor.
În activitatea de zi cu zi, profesorii întâlnesc elevi cu experiențe de viață, interese, ritmuri de învățare și perspective diferite. Tocmai această diversitate poate deveni o resursă valoroasă atunci când este înțeleasă și valorificată în mod pozitiv. Activitățile propuse în cadrul cursului au evidențiat faptul că unele prejudecăți sau stereotipuri sunt atât de prezente în societate încât ajung uneori să influențeze, fără să ne dăm seama, așteptările pe care le avem de la elevi. Reflectarea asupra acestor situații a reprezentat un bun prilej de analiză a propriei practici didactice și de identificare a unor modalități prin care fiecare elev să se simtă respectat, valorizat și încurajat să participe activ la procesul de învățare.
Un aspect deosebit de valoros al cursului a fost accentul pus pe relația dintre tehnologie și dimensiunea umană a educației. Activitățile desfășurate au evidențiat faptul că instrumentele digitale sunt eficiente atunci când sunt utilizate pentru a susține participarea, colaborarea și implicarea activă a elevilor.
Totodată, schimbul de experiență a oferit oportunitatea analizării unor practici pedagogice variate și a unor modalități concrete de integrare a tehnologiei în procesul de predare și învățare.
De la formare la practică: integrarea instrumentelor digitale în activitatea didactică
Una dintre concluziile desprinse în urma participării la curs a fost necesitatea utilizării unor instrumente digitale accesibile și ușor de integrat în activitatea curentă. În acest sens, platforma Jigsaw Planet s-a dovedit un instrument eficient pentru stimularea participării elevilor și pentru transformarea unor momente obișnuite ale lecției în experiențe de învățare interactive.
Studiu de caz 1: Lecția „Jobs” la clasa a IV-a
Un prim exemplu de aplicare a competențelor dobândite îl reprezintă utilizarea la clasă a platformei Jigsaw Planet în cadrul unei lecții de recapitulare a vocabularului referitor la profesii („Jobs”) la clasa a IV-a.
Am conceput activitatea ca o modalitate de consolidare a cunoștințelor într-un context atractiv și participativ. Puzzle-ul digital a fost utilizat pentru a reactiva vocabularul studiat anterior și pentru a facilita implicarea elevilor încă din primele momente ale lecției.
Caracterul ludic al activității a contribuit la creșterea motivației pentru învățare și la stimularea colaborării între elevi. În locul unei recapitulări tradiționale bazate exclusiv pe întrebări și răspunsuri, elevii au avut posibilitatea de a descoperi informațiile prin explorare și rezolvare de probleme.
Observațiile realizate în timpul activității au evidențiat un grad ridicat de participare și interes, elevii manifestând inițiativă și dorința de a contribui la rezolvarea sarcinii de lucru.
Studiu de caz 2: Formarea competențelor pedagogice la elevii care studiază la profilul pedagogic
Instrumentul mai sus amintit a fost valorificat și în cadrul activităților realizate cu elevii de la profilul pedagogic (din cadrul Colegiului Național Inochentie Micu Clain, Blaj), unde accentul a fost pus pe dezvoltarea competențelor metodice și digitale ale viitorilor învățători sau educatoare.
Elevii au fost invitați să proiecteze activități didactice care integrează instrumente digitale și să argumenteze valoarea pedagogică a acestora. Un exemplu relevant a fost realizarea unui puzzle digital pentru lecția „Sistemul Solar – Planetele”, destinată elevilor de clasa a III-a.
În justificarea pedagogică a activității, elevii au evidențiat faptul că puzzle-ul poate fi utilizat în etapa de captare a atenției, permițând elevilor să descopere singuri tema lecției și să participe activ la procesul de învățare. De asemenea, aceștia au remarcat rolul activității în stimularea curiozității și a interesului pentru conținuturile studiate.
Din perspectivă formativă, activitatea a oferit oportunitatea reflecției asupra modului în care instrumentele digitale pot fi integrate în lecții nu ca elemente decorative, ci ca resurse cu valoare pedagogică reală.
Impactul asupra procesului de învățare
Experiențele mele, personale, implementate după mobilitatea Erasmus+ au confirmat faptul că instrumentele digitale interactive pot contribui la creșterea implicării elevilor și la diversificarea strategiilor de predare.
Atât în cazul elevilor de clasa a IV-a, cât și al celor de la profilul pedagogic, activitățile au favorizat participarea activă, colaborarea și asumarea unui rol mai important în propriul proces de învățare. Mai mult decât atât, acestea au demonstrat că incluziunea digitală poate fi promovată prin instrumente simple, accesibile și ușor de adaptat diferitelor contexte educaționale.
Dincolo de dezvoltarea competențelor digitale, astfel de activități contribuie la consolidarea încrederii elevilor, la stimularea creativității și la dezvoltarea capacității de a lucra în echipă.
Astfel, participarea la cursul „Digital Inclusion: Gender Equality, Diversity & No Hate Online” a oferit oportunitatea unei reflecții aprofundate asupra rolului tehnologiei în educația contemporană. Una dintre concluziile esențiale desprinse din această experiență este faptul că valoarea instrumentelor digitale nu rezidă în complexitatea lor tehnologică, ci în capacitatea acestora de a susține participarea, colaborarea și învățarea activă.
Exemplele prezentate demonstrează că transferul rezultatelor unei mobilități Erasmus+ poate fi realizat prin activități concrete, adaptate contextului școlar și nevoilor elevilor. În acest sens, experiența de la Perugia a reprezentat nu doar o oportunitate de dezvoltare profesională, ci și un punct de plecare pentru explorarea unor modalități de predare mai incluzive, mai interactive și mai apropiate de realitățile educației actuale.
Bibliografie
1. European Commission (2023). Digital Education Action Plan 2021–2027: Resetting Education and Training for the Digital Age. Brussels: European Commission.
2. Redecker, C. (2017). European Framework for the Digital Competence of Educators (DigCompEdu). Luxembourg: Publications Office of the European Union.
Webografie
1. Erasmus+ Programme – European Commission
erasmus-plus.ec.europa.eu
2. European Education Area – Digital Education
education.ec.europa.eu/focus-topics/digital-education
3. Jigsaw Planet – Educational Puzzle Platform
www.jigsawplanet.com