Integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilităţi reprezintă un aspect important la nivel european, aspect de care se ocupă și țara noastră. La nivel național, specialiștii care activează în domeniul social se preocupă de îmbunătățirea calității vieții și respectarea drepturilor persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile, specialiștii preocupându-se de integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilităţi.
Așa cum pentru fiecare om este importantă profesia sa, deoarece aceasta are un rol foarte important în dezvoltarea personală, aceasta având un rol deosebit în integrarea socială a omului și de menținere a unui echilibru psihologic, uneori locul de muncă având chiar și o funcţie terapeutică în viața oamenilor, și personale cu cerințe speciale au nevoie de o profesie, deoarece și pentru acestea profesia este un lucru important, care nu trebuie neglijat.
Societatea noastră se implică pentru integrarea persoanele cu CES, începând încă din perioada școlarității cu educația timpurie, mergând până la urmarea unor școli profesionale și finalizând cu integrarea persoanelor pe piața muncii, pentru ca persoanele cu CES să-și dobândească calitatea de cetățean socialmente util, cu un loc de muncă productiv.
Pentru integrarea socio-profesională a persoanelor cu nevoie speciale, este nevoie de asigurarea unei traiectorii educaționale speciale nevoilor lor, de o adaptare a stilului de învăţare la fiecare elev în parte, de implicarea societății (și aici ne referim la implicare atât morală, cât și susținere materială – asigurarea de spații, săli de clase pentru școlarizare – de exemplu), și bineînțeles, ca integrarea să aibă succes este nevoie de o atitudine corespunzătoare din partea cadrelor didactice în modul de abordarea a lucrului cu elevii, de o atitudine deschisă și pozitivă în lucrul cu acești copii.
Un alt aspect foarte important pentru reușita integrării profesionale și sociale a persoanelor cu CES, este atitudinea populației, și dacă observăm, ne dăm seama că este nevoie în primul rând de sensibilizarea comunității, de o pregătire a acesteia pentru a deveni mai permisivă, mai pozitivă și valorizatoare pentru acești tineri.
În multe țări, angajatorii sunt obligați prin lege să ofere locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Din păcate, persoanele cu dizabilități din România, aleg să nu mai iasă din casă în momentul în care se confruntă cu dizabilitatea, deoarece statul le oferă o prea puțină protecție, un mediu foarte puțin adaptat nevoilor lor, iar societatea are tendința de a-i respinge, dar ca oricare alt om și ei au dreptul să muncească, să aibă o meserie, să se simtă utili, să se simtă valorizați.
Începând cu 2006, în România există chiar și o lege privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Legea 448 din 6 decembrie 2006, care prin art. 78 lit. alin 2) spune că „autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi”.
Însă, chiar dacă există această legi care protejează persoanele cu nevoi speciale, este posibil ca reticența populației să fie încă prezentă. De aceea ar fi util să se facă anumite campanii sau diverse activități care să sensibilizeze populația, iar persoanelor vulnerabile și aparținătorilor acestora să li se ofere sprijin și curaj în vederea începerii demersului de integrare socio-profesională.
Cum ar putea societatea, școala, profesorii să ajute persoanele cu nevoi speciale să se integreze social și să aibă curajul acesta?
- În primul rând prin crearea de clase profesionale cu diferite profile, din care copilul să poată să aleagă în funcție de aptitudinile sale;
- Crearea de produse și apoi crearea de expoziții cu produsele realizate de elevii cu dizabilități și vânzarea acestora;
- Participarea la Târgul de Meserii;
- Oferirea de informații despre ce presupun anumite profesii, unde apar locurile de muncă și cum pot candida;
- Informații despre cum se scrie un CV și ce informații trebuie să conțină;
- Informații despre cum să te pregătești pentru susținerea unui interviu;
- Consilierea copiilor cu CES și a părinților acestora în vederea creșterii motivației de integrare socio-profesională.
Așadar, ne dăm seama că integrarea socio-profesională a persoanei cu dizabilități este o muncă care durează mai mulți ani și care necesită implicarea multor persoane, dar are un rol esențial în dezvoltarea persoanelor cu nevoie speciale, astfel ca aceste persoane să se simtă utile, productive, atât pentru ele însele, cât și pentru societate.
Resurse bibliografice
1. CJRAE Neamț (2015), Directii, interventii in abordarea copiilor cu cerinte educationale speciale, Ed. I, Piatra Neamț
2. Foca, E., Bejan, A., Aspecte ale integrării socio-profesionale ale elevilor cu cerințe educaționale speciale, Univ. Universitatea de stat „Alecu Russo” Republica Moldova
3. Ghidul de angajare al persoanelor cu dizabilități din România. Ce beneficii și obligații au angajatorii care oferă un loc de muncă persoanelor cu handicap? (2019) – https://life.ro/ghidul-de-angajare-al-persoanelor-cu-dizabilitati-din-romania-ce-beneficii-si-obligatii-au-angajatorii-care-ofera-un-loc-de-munca-persoanelor-cu-handicap/