Comunicarea umană, modalitate fundamentală de interacțiune psihosocială, est unul dintre subiectele actuale de discuție al lingviștilor, psihologilor și oamenilor de litere. În secolul XXI, epocă a comunicării, viața colectivă nu are sens fără comunicarea cu ceilalți. Primul instrument pentru a comunica este limbajul și prin intermediul acestuia se poate transmite cultura unui grup uman celuilalt.
În zilele noastre, într-o mondializare a schimburilor și a dezvoltării relațiilor dintre țări, oamenii au devenit mult mai conștienți de multiplele posibiltăți pe care le oferă o bună stăpânire a limbilor străine. Mondializarea a făcut din cunoașterea limbilor străine o miză personală, profesională și culturală, pentru cetățeanul de astăzi și de mâine. În procesul intens de globalizare, stăpânirea limbilor străine acordă foarte multe șanse oamenilor: șansa de a lucra, de a studia, șansa la o viață mai bună oriunde în lume.
Din ce în ce mai mult, întreprinderile investesc în formarea personalului în domeniul limbilor străine. Învățarea, buna cunoaștere și folosirea limbilor străine au devenit indispensabile în domeniul afacerilor. O bună stăpânire a limbilor străine constituie plus valoare, un atu major, ideal pentru a avansa în cariera profesională.
Se spune că cei care nu cunosc nicio limbă străină nu știu nimic nici despre propria limbă . Limbile străine permit să înțelegem mai bine bogățiile propriei noastre identități culturale și să devenim conștienți de diferențele între fiecare națiune. Limbile străine permit descoperirea de noi culturi și deschid ușile către diferite țări.Să vorbești limba celuilalt te ajută să înțelegi cultura și percepția sa asupra vieții. Dacă dorim cu adevărat să-l înțelegem pe celălalt și să-i apreciem cultura, trebuie să cunoaștem puțin și limba sa. Cu cât sunt mai numeroși cei care cunosc o limbă străină, cu atât vom putea să spargem barierele care ne separă. Această înțelegere culturală este una dintre numeroasele posibilități pe care le poate oferi învățarea unei limbi străine.
Consiliul Europei se preocupă mult pentru educația înțelegerii interculturale, pentru promovarea unei mai bune înțelegeri mutuale, pentru acceptarea diferențelor și aprecierea asemănărilor în societățile noastre multiculturale și multiligve. Ca urmare a fenomenelor geopolitice, conceptul de bază al predării limbilor străine este bazat pe comunicare. Acest demers comunicațional a contribuit la schimbarea metodelor de predare, a materialului folosit, la o nouă definire a conținutului cunoștințelor necesare și a evoluției învățării. Dorința este ca elevii să devină locutori interculturali care nu au nevoie doar de cunoștințe și competențe gramaticale ale limbii studiate ci și să întrețină relații umane cu persoane care vorbesc alte limbi și aparțin altor culturi.
Mondializarea îi împinge pe tineri spre o deschidere mult mai mare spre exterior, lucru ce nu poate fi posibil fără cunoașterea limbilor străine, ce reprezintă un prețios atu, o necesitate pentru a reuși într-o lume care devine în fiecare zi din ce în ce mai „mică” datorită mijloacelor de comunicare și în care nu mai poți să te izolezi.
Mondializarea este un fenomen care marchează epoca noastră și care influențează viața societății de astăzi. Interacțiunea și comunicarea se dezvoltă la scară planetară. Culturile se intersectează, se schimbă, se amestecă, ceea ce face comunicarea interculturală fundamentală în formarea oamenilor. Totuși, toate interacțiunile a două culturi nu sunt simple, căci trebuie găsit un limbaj comun și soluții la dificultățile structurale și culturale născute din sisteme de formare diferite. Fără îndoială, mondializarea dă naștere unor mize culturale considerabile, această omogenizare a culturilor nefiind văzută întotdeauna cu ochi buni.
Mondializarea culturală este un proces care antrenează multiplicarea, accelerarea și intensificarea interacțiunilor între societăți și culturile lor. Replierea, resemnarea, sau defensiva nu constituie răspunsuri potrivite pentru această provocare inedită. Nici puterea, nici forța, nici reglementarea internațională, nici gestionarea birocratică nu pot aduce răspunsuri adecvate acestor provocări. Trebuie create mijloacele pentru a gestiona aceste procese globale și nu numai efectele lor la scară națională. Le revine societăților să definească condițiile în care ele doresc să-și construiască interacțiunile făcând din diferențele lor o sursă de îmbogățire și nu o cauză de conflicte.
Bibliografie
Calvet, Louis-Jean, Le marché aux langues : essai de politique linguistique sur la mondialisation, Editura Plon, Paris, 2002
Carroué, Laurent, Collet, Didier, Ruiz, Claude, La Mondialisation, Editura Bréal, Paris, 2006
Cohen, Daniel, La mondialisation et ses ennemis, Editura Hachette littératures, Paris, 2004
Huntington, Samuel, Le choc des civilisations, Editura Odile Jacob, Paris, 2002
Nonjon, Alain, Dallenne, Pierre, La mondialisation: genèse, acteurs et enjeux, Editura Ellipses, Paris, 2004
Retaillé, Denis, La mondialisation, Editura Nathan, Paris, 2007
Tardif, Jean et Farchy, Joëlle, Les Enjeux de la mondialisation culturelle, Editura Hors commerce, Paris, 2006