În societatea contemporană, cu toate provocările impuse de progresul științei, un putem discuta despre studiul unor discipline fără cunoștințe temeinice in domeniul limbilor străine.
Trecând de moda vremurilor, când, rând pe rând, anumite limbi străine şi-au pus amprenta pe viaţa socială, domeniul didactic sau nedidactic, putem spune că orice cunoscător al uneia sau mai multor limbi străine are un avantaj în plus aproape în orice domeniu.
Revenind la demersul iniţial, este evident că, prin intermediul cunoştinţelor lingvistice, progresul în înţelegerea unor noţiuni, fenomene şi procese, este mult mai rapid.
Limbile străine reprezintă, prin natura lor, o punte de legatură între oameni, domenii, ştiinte diverse. Cel ce ştie să-şi exprime anumite concepte, le poate explica mai uşor şi le poate inţelege mai uşor. Prin cunoaştere societatea progresează, spre
beneficiul tuturor.
Deşi interpretarea unor procese şi fenomene din domeniul geografic se poate face şi dincolo de cunoaşterea etimologiei unor noţiuni, mult mai eficient poate fi lucrul care are în vedere originea termenilor. Inţelegând noţiunile elevii devin mult mai receptivi si mai activi. Aici putem preciza şi faptul că denumirea unor termeni specifici este legată de anumite tradiţii, obiceiuri sau de anumite locuri de pe glob iar denumirea unor ţări nu este deloc întâmplătoare, avand de foarte multe ori elemente sugestive: Norvegia- Drumul Nordului, Olanda-Nederland-Ţara Lalelelor, Japonia-Nihon Koku-Ţara Soarelui Răsare. Aceste elemente fiind utile şi pentru orientare şi pentru întelegerea unor elemente specifice entităţilor teritoriale respective. Pe de altă parte, există o serie de termeni geografici comuni mai multor limbi straine, ceea ce vine in sprijinul înţelegerii acestora dar şi pentru cunoaşterea mai bună a acestora, amintim aici doar câteva cuvinte:
munte-mount-montagne, vale-valee-valey, deşert –identic în limbile română, franceză, engleză, soare-soleil-sun-sone-sol şi multe altele.
La istorie, numele unor personaje, se merită să fie corect pronunţate şi pentru a înţelege rolul acestora, mesajul transmis, adesea, de supranumele unor eroi dar şi pentru o mai mare rigoare ştiinţifică. Nu este deoc recomandat să citim numele unor personalităţi ca Richard, Francois I, Henric alVIII-lea, Skanderbeg sau locul unor evenimente precum Kosovopolje, Champ de Mars,Visegrad dupa cum ne dicteaza propriile noastre instincte.
Studiul religiei, legat de fenomene care au marcat zorii civilizaţiei umane, are în componenţa sa locuri, oameni şi termeni care se pot explica mult mai uşor atunci când avem la bază un sumum de cunoştinte legate de etimologie, lexic, originea termenilor.
Aceleaşi amănunte se pot da şi în privinţa altor discipline din aria curriculară Om şi Societate, cum sunt cultura civică, sociologia. economia.
Ca metode de lucru transdisciplinar, putem evidenţia:
Lucrul în echipă – o metoda care prezintă un interes aparte deoarece nu înseamnă numai îmbinarea a două sau mai multe stiluri de lucru cât şi o concurenţă pozitivă între discipline care se poate concretiza într-o mai eficientă aprofundare şi întelegere a termenilor, aici ne referim la predarea în echipă, la organizarea unor grupe de lucru şi evident la explicitarea unor noţiuni pornind din mai multe direcţii. Elevii şi asistenţa aflată în fata unei astfel de provocări,vor fi mult mai receptivi numai pentru simplul fapt de a percepe acest mod de abordare ceva mai complex dar mult mai eficient, daca este suficient de bine documentat si organizat.
Lucrul cu ajutorul fişelor şi dicţionarului, folosit mai mult în studiul limbilor străine, poate fi folosit şi pentru alte discipline, şi aceasta deoarece anumiţi termeni, pot fi mai uşor de abordat dacă sunt trataţi prin cunoaşterea etimologiei lor.
Rezolvarea unor sarcini pe grupe de elevi poate avea în vedere şi explicarea unor termeni pe baza cunoştintelor lingvistice, ceea ce poate fi şi atractiv şi instructiv.
Dacă în urma unor aplicaţii de teren, vizite, excursii, drumeţii, elevii sunt solicitaţi în conceperea unor scurte redactări, reportaje sau simple informări pornind de la elementele observate direct, înţelegerea acestor noţiuni pare mult mai lesnicioasă şi implicit mai utilă.
Urmărirea unor documentare ştiinţifice continuată prin realizarea unor teste, chestionare, este cu atât mai eficientă cu cât aceste documentare pot fi intr-o limbă de circulaţie internaţională în condiţiile în care documentarul nu este subtitrat. Aici ar putea fi propus chiar şi un concurs care să vizeze capacitatea elevilor de a inţelege cât mai multe noţiuni exprimate într-o limăa,alta decât limba maternă.
O altă mare dificultate este legată de faptul că, o parte din elevi nu au suficiente cunostinte de limba maternă, ceea ce-i face să întâmpine mari dificultăţi pentru înţelegerea unor noţiuni de la alte discipline, este şi aceasta una dintre tarele importante ale elevilor numită simplu-superficialitate, lipsă de interes, indolenţă sau demotivare.
Deşi orice om prost informat este mai vulnerabil in faţa provocărilor societăţii, nu toţi înteleg la timp acest mare impediment.
Ca o pledoarie pentru studiul comparat al disciplinelor, putem considera că orice disciplină işi are rolul său în evoluţia sistemului educaţional, iar interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt elemente de progres, utile şi eficiente care nu trebuie neglijate.