Promovarea imaginii școlii trebuie să fie un deziderat al întregii comunități școlare, dar și al comunității din care școala face parte. Poate cu atât mai mult, acest deziderat trebuie cu minuțiozitate urmărit acum, când vorbim de mutarea unor activități didactice și în mediul online, deoarece pandemia a adus mari modificări și în ceea ce privește acest aspect.
Promovarea imaginii școlii întâmpină câteodată un zid de rezistență reprezentat de mediul online, un mediu steril, impersonal, atipic. Însă în această perioadă se poate dovedi adaptabilitatea ființei umane, capacitatea acesteia de a face față unor situații noi și de a continua procesul de învățare ce îmbracă o haină nouă. Părinți, profesori, elevi, reprezentanți ai comunității locale trebuie să contribuie în egală măsură la realizarea acestui deziderat. Colaborarea între școală-comunitate devine un reper de referință privind îndeplinirea obiectivelor educative și de promovare a imaginii școlii. Școala este locul în care elevii și profesorii construiesc un mod de a trăi împreună. Tocmai de aceea este necesar ca fiecare să contribuie în mod constant la îmbunătățirea mediului școlar și la promovarea imaginii școlii.
Suntem de acord cu afirmația că viața școlii înseamnă mai mult decât a preda sau a învăța ceea ce presupun materiile școlare, înseamnă pregătire pentru viață. Un pas important pe care școala trebuie să-l facă este acela de a construi în interiorul ei o adevărată comunitate, un loc în care elevul și părintele să găsească un mediu stabil, cald, primitor, capabil să răspundă unei diversități de nevoi ale celor două categorii anterior amintite.
Mediul online a rupt puțin țesătura pe care școala a încercat să o construiască de atâta timp, făcând într-o mai mare măsură loc individualismului. Climatul socio-afectiv existent a suferit transformări mai puțin benefice. Limbajul ectosemantic este foarte greu de identificat și de transmis din spatele unui ecran. Școala a funcționat, să zicem așa, „pe avarii”. Totuși această perioadă de grea încercări a scos la iveală și aspecte pozitive – dascăli, elevi și părinți s-au implicat și au colaborat pentru ca școala să fie în continuare creatoare de personalități, șlefuitoare de temperamente.
Pentru ca aceste realități să-și găsească un sol propice, într-o școală e necesară existența unor elemente comune:
- împărtășirea unor valori comune
- susținerea reciprocă
- respectarea muncii și a posibilităților fiecăruia
- rezultate care să reflecte atât în performanțele individuale, cât și la nivelul întregului grup de membri.
Manifestarea interesului pentru ceilalți, dorința de a realiza ceva în comun prin contribuția tuturor, stimularea inițiativei sunt primii pași spre construirea unei comunități a școlii. Școala fiind o micro-comunitate, trebuie să-și manifeste interesul pentru școală, pentru a demonstra interesul pentru comunitatea mai largă în care trăiești.
Procesul de promovare a imaginii școlii trebuie să fie realizat permanent, îmbogățit, susținut continuu de către toți cei ce activează sau au legătură cu acesta.Ca orice proces, are perioade mai productive, sau dimpotrivă poate întâmpina diferite blocaje, printre care putem aminti: neexersarea unor competențe manageriale de către director, slaba implicare a unor cadre didactice, scăderea prestației unor dascăli și implicit al respectului comunității față de aceștia, lipsa de implicare din partea părinților sau a autorităților locale, incapacitatea școlii de a demara programe educative, proiecte, activități capabile să atragă membri ai comunității.
Școala trebuie să se implice în multiple activități de tip educațional, cultural-artistic, sportive, de caritate, ecologice, voluntariat, etc.
Bibliografie
Stăiculescu Camelia, Managementul parteneriatului școală- familie, în volumul Managementul grupului educat, Editura ASE, București, 2007
Vlăsceanu Lazăr, Decizie și inovație în învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979
Voiculescu Florea, Analiza resurse-nevoi și managementul strategic în învățământ, Editura Aramis, 2004