Îmbogățirea și dezvoltarea vocabularului, formarea capacităților de exprimare în propoziții coerente și texte scurte, atât oral cât și în scris, cultivarea expresivității în vorbire și dezvoltarea capacităților intelectuale și afective reprezintă un obiectiv permanent al întregului proces instructiv-educativ. Jocurile didactice utilizate pentru îmbogățirea și activizarea vocabularului sunt deosebit de valoroase în predarea citit-scrisului.
Jocuri pentru cunoașterea rechizitelor
Jocul didactic „Rechizitele școlarului” are ca obiectiv cunoașterea și modul de păstrare a obiectelor necesare școlarului. Sarcina didactică constă în recunoașterea și denumirea rechizitelor, iar regula jocului este simplă: copilul numit răspunde la întrebarea învățătoarei.
Activitatea începe printr-o poveste-dialog despre Ancuța, o fetiță de 6 ani care merge la școală. Povestea continuă cu visul fetiței în care ghiozdanul crește și îi arată ce conține: abecedar, creion, gumă, caiet de pătrățele și alte rechizite.
„Era odată o fetiţă care se numea Ancuţa. Avea 6 ani şi mergea la şcoală, ca şi voi. Ba şi-a aşezat de cu seara lucrurile în ghiozdan şi apoi şi-a pus ghiozdanul lingă pătuţ. De acolo, s-a uitat cu drag la el, pânǎ ce a adormit. Şi ce credeţi că a visat? Se făcea că ghiozdanul a crescut mare, mare şi tiptil s-a apropiat de pătuţul ei şi i-a spus: Eu sunt un ghiozdan mare şi vreau să-ţi arat ce am în căsuţele mele. Deschizându-se încet, un obiect cu multe foi şi ilustraţii frumos colorate ieşi afară. (Cine credeţi cǎ era? „Abecedarul”). Scoateţi-l şi voi uşor din ghiozdan şi ridicaţi-l în mîna dreaptă. Puneţi-l la loc”.
Copiii sunt încurajați să scoată fiecare obiect din propriul ghiozdan. Pentru a face jocul mai atractiv, se pot folosi scurte poezii și ghicitori:
„Are multe ilustrate
Şi poveşti prea minunate,
Ne învaţă să scriem şi să citim
Şi frumos să povestim.
Cine-i?” (Abecedarul)
„E lung, ascuţit şi poartă rochiţă albă?”
(Creionul)
„E mică, grăsuţă şi şterge greşelile?”
(Guma )
„Are foi multe desenate cu pătrăţele. Cine-i?”
(Caiet de pătrăţele)
Copiii pot fi antrenați să alcătuiască și ei ghicitori. O altă variantă este jocul „De-a librăria”, pentru familiarizarea elevilor cu obiectele dintr-o librărie.
Jocuri pentru învățarea meseriilor
Jocul didactic „Cine a trimis scrisoarea?” urmărește activizarea vocabularului cu cuvinte legate de meserii și produse, perfecționarea deprinderii de a construi corect frazele și educarea interesului față de cei ce muncesc și față de produsele muncii lor. Sarcina didactică constă în recunoașterea meseriilor după unelte sau produse ilustrate. Elementele de joc includ interpretarea rolului de poștaș, citirea scrisorii și diferite surprize. Materialele necesare sunt plicuri cu ilustrații reprezentând unelte sau produse ale diferitelor meserii:
Croitor: ac, ață, foarfece, degetar, centimetru, mașină de cusut
Tâmplar: rindea, fierăstrău, cuie, ciocan, clește, mobilă
Zidar: mistrie, ciocan, cărămidă, construcție începută
Bucătar: polonic, oală, cratiță, tel, friptură
Grădinar: stropitoare, greblă, cazma, lopată, flori, legume
Poștaș: șapcă, geantă, scrisori, ziare, reviste
Acest joc poate fi desfășurat după vizite la poștă, la atelierul de tâmplărie, la croitorie sau pe șantierul de construcții. Uneltele de bucătărie sunt familiare din mediul casnic, iar cele de grădinărit din activitățile pe lotul școlii. Cuvintele învățate sunt apoi utilizate în jocurile de creație ale copiilor.
Jocuri despre mijloace de transport
Pentru jocul „Cu ce călătorim?”, se folosesc jetoane reprezentând diferite mijloace de locomoție: căruță, tren, avion, motocicletă, rachetă, autobuz, troleibuz, mașină, vapor, sanie.
După explicarea regulilor, copiii descriu imaginea de pe jetonul respectiv. Jetoanele sunt întoarse cu fața în jos și „călătoresc” pe bănci de la un copil la altul. La semnalul „ne oprim”, copiii opresc „călătoria” jetoanelor. Copilul solicitat ridică jetonul și descrie imaginea, menționând cine conduce mijlocul de transport, pe unde circulă și ce anume transportă. La finalul jocului, copiii sunt întrebați cu ce au „călătorit” în aer, pe apă și pe uscat.
Jocuri pentru încurajarea exprimării prin propoziții dezvoltate
Pentru activizarea vocabularului se poate folosi jocul „Spune mai departe”. Se începe o propoziție, iar cel care primește mingea o va continua:
„Mingea este mare.”
„Mingea este mare și frumoasă.”
„Mingea este mare, frumoasă și roșie.”
Jocuri pentru familiarizarea cu sunetele și literele
Jocurile pentru familiarizarea elevilor cu sunetul și litera contribuie semnificativ la îmbogățirea vocabularului. Pentru rostirea corectă a sunetului, corelat cu recunoașterea literei corespunzătoare, se pot organiza jocuri precum „Cu ce sunet începe cuvântul?” sau „Cine găsește mai repede?”, în care elevii trebuie să identifice cuvinte cu sunetul nou la început, la mijloc și la sfârșitul cuvântului. Când găsesc cuvântul, elevii ridică litera respectivă din alfabetar.
Pentru consolidare, se pot folosi scurte poezii:
„Parcă-i un covrig cu mac!
Dar cu el eu pot să scriu:
Barcă, Bloc, Bunic, Bumbac.”
„S cu Ș e frate bun,
Dar o virgulița-i pun.
L-am aflat în: șase, șapte,
Școală, șapcă, șarpe, șoaptă.”
Jocuri pentru îmbogățirea calitativă a vocabularului
Pentru îmbogățirea cantitativă și calitativă a vocabularului se folosește jocul „Cum poate fi?”. De exemplu: „Cum poate fi codrul?” (des, verde, întunecos, uscat, pustiu…)
Jocul se desfășoară pe echipe, folosind ca material didactic rechizite și jucării. Echipele trebuie să răspundă la întrebările „cum este?” și „cum ar putea fi?”. Răspunsurile sunt punctate pe tablă:
Penar:
mare, galben, roșu, frumos, plin, nou, încăpător, util, colorat, greu, ușor
Urs:
maro, mic, mare, puternic
Câștigătoare este echipa care a găsit mai multe răspunsuri corecte.
Îmbogățirea vocabularului prin observarea naturii
Interesul și dorința elevilor de a-și îmbogăți continuu vocabularul activ cu noi cuvinte și expresii frumoase pot fi stimulate prin diverse activități. Sub pretextul ieșirii la plimbare, se pot face observări în natură, satisfăcând astfel nevoia de mișcare a elevilor și creând cadrul adecvat pentru o ușoară și plăcută percepere a noului.
Prin observări directe, copiii înțeleg mai bine sensul unor cuvinte și expresii literare. Pentru a alcătui „un tablou al toamnei” se fac mai multe observări în acest anotimp în diferite locuri: în pădure, în grădina de legume și zarzavat, în excursie etc.
Din discuțiile purtate în timpul acestor observări, elevii își însușesc expresii frumoase precum:
„Frunzele cad dansând. Jos alcătuiesc un covor multicolor”
„Râde toamna prin livezi”
„Toamna este bogată, aurie, ruginie, darnică”
După aceste plimbări, se sistematizează toate cunoștințele acumulate, alcătuindu-se un tablou ilustrat al toamnei. În același fel se procedează și pentru celelalte anotimpuri.