Imaginația creatoare la copiii de vârstă școlară mică

Învățătorul este cel care are menirea de a trezi curiozitatea elevilor și de a-i motiva pentru lectura cărților, având în vedere faptul că este din ce în ce mai redus interesul copiilor pentru lectură, aceasta fiind în concurență cu noile tehnologii, calculator, internet, mass-media.

Parcurgând texte potrivite vârstei sale, elevul beneficiază, astfel, de multiple avantaje: dezvoltarea unei citiri corecte, coerente, conștiente și expresive; îmbogățirea, nuanțarea și activizarea vocabularului; exprimarea corectă; dezvoltarea operațiilor gândirii (analiză, sinteză, comparație), a memoriei logice, a imaginației creatoare, a atenției voluntare.

La clasă, în scopul trezirii interesului elevilor pentru textul citit, învățătorul trebuie să le prezinte acestora aspectele cele mai atractive ale textului pentru a mări curiozitatea de cunoaștere și înțelegere a mesajului transmis. De exemplu, lectura cu predicții este una dintre metodele interactive desfășurate cu succes în acest scop, în cadrul orelor de limbă și literatură română, căci copilul este pus în situația de a-și imagina ceea ce se va întâmpla, confirmând sau infirmând predicțiile făcute.

Dintre metodele pe placul copiilor pentru stârnirea curiozității și a dorinței de a lectura un text, metode pe care și eu le utilizez cu succes, aș aminti:

  • Știu/ Vreau să știu/ Am învățat  – metoda care dă posibilitatea elevilor de a-și îmbogăți cunoștințele despre o anumită temă;
  • Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii și gândirii (SINELG);
  • Jurnalul dublu – metoda prin care elevul stabilește legături strânse între text și propria lui experiență de viață, prin formulări de genul: ”Mi-a plăcut deoarece…”, ”M-a făcut să mă gândesc la…”, ”Am simțit…” etc.;
  • Termenii cheie – metodă care conduce imaginația elevilor, stabilind relații între termeni, prin intermediul unei scurte povestiri, într-o anumită limită de timp;
  • Ciorchinele – metodă de brainstorming care stimulează descoperirea legăturilor dintre idei;
  • Eseul de 5 minute – metodă care se folosește, mai ales, la sfârșitul lecturii, constituind un adevărat feed-back, deoarece învățătorul își poate face o idee destul de clară despre ceea ce s-a produs la elevi în plan intelectual, în acea oră.

În urma acestor metode, care se pot utiliza frecvent la orele de limba și literatură română și nu numai, elevii pot realiza numeroase creații literare în proză sau în versuri, transmițând propriile idei, sentimente, dând frâu imaginației și exersându-și puterea de creație, fiind descoperiți, astfel, copiii care au înclinații literare.

Accesări: 51

Articole asemănătoare