Hărțile conceptuale sunt folosite cu succes în învățământul preșcolar. Pornind de la faptul că preșcolarul nu știe să citească, încercăm să abordăm această metodă modernă prin implementarea imaginilor sugestive drept indiciu de răspunsuri posibile sau așteptate.
Hărțile conceptuale pot fi definite ca fiind oglinzi ale modului de gândire, simțire și înțelegere a subiectului de dezbatere. Sunt percepute ca instrumente de predare-învățare-evaluare și ca metode didactice moderne de prezentare, dezbatere și verificare a unor conținuturi pe care cadrul didactic dorește a le pune în valoare, ele fiind de fapt un mod diagramatic de expresie.
Hărțile conceptuale sunt niște reprezentări cu conexiuni logice, în urma unor informații acumulate de-a lungul unei perioade de transformare cognitivă, emoțională, relațională. Prin intermediul acestor hărți conceptuale, ies în relief cunoștințele copiilor despre un subiect dat, în urma parcurgerii unor capitole, module, unități de învățare. Odată utilizată harta conceptuală, aceasta duce la conexiuni cognitive, logice, la implementarea altor idei adecvate temei. Acestea sunt repuse în valoare, în funcție de cunoștințele acumulate anterior, dând curs altor idei, altor concepte, altor rezultate, fructificate în urma ideilor venite de la membrii grupului.
Hărțile conceptuale sunt de fapt niște reprezentări grafice, având ca element central subiectul de dezbatere, de la care cu săgeți sunt extrase și transpuse grafic anumite informații, în funcție de cerințe transmise de profesor, copiii găsind cât mai multe idei, răspunsuri, ipoteze , referitoare la subiectul de dezbatere.
De exemplu, la tema „Fructe de toamnă”, pe un panou expus în centrul panoului se găsesc numeroase fructe de toamna: mere, pere, gutui, nuci, prune, struguri etc. Aplicând metoda hărții conceptuale la finalul proiectului tematic „Fructe de toamnă”, copiii care deja beneficiază de o multitudine de informații despre fructele de toamnă vor veni cu răspunsuri adecvate, pe care educatoarea le poate nota. Sau, cu ajutorul imaginilor cu magnet, le-ar putea plasa la locul potrivit pe tabla magnetică.
Prima sarcină: Găsim caracteristici ale fructelor de toamnă.
Educatoarea va trasa săgeți divergente de la subiectul central , consemnând pe harta conceptuală fiecare răspuns primit de la copii .
Copiii vor veni cu precizări: se coc toamna, au culori diferite : mov, maro, galben, roșu, verde etc., sunt dulci, acre, suculente, seci, au pulpă, miez, coajă, pieliță, semințe, sâmburi, stau pe ramuri, pe butuci, cresc singulare, în perechi, pe ciorchine etc.
Altă sarcină: La ce folosim fructele?
Le servim proaspete, le facem conservă, le folosim la plăcinte, se prepară din ele și alcool, esențe pentru patiserie, produse de igienă, parfumerie, produse farmaceutice etc.
O altă sarcină posibilă le cere să enumere fructele din care se fac compoturi, gemuri, dulceață, vin, prăjituri etc. Astfel, copiii recurg la cunoștințele acumulate anterior, le analizează, emit răspunsuri , formează prin răspunsurile și ipotezele expuse , harta conceptuală a temei propuse.
Harta conceptuală poate fi definită ca fiind ca un grafic cu noduri și săgeți prin care sunt punctate ideile de bază a materialului de studiu, săgețile reprezentând legăturile dintre elemente, modul de relaționare dintre elemente, similitudini. Harta conceptuală mai poartă numele și de organizator grafic și este de fapt o tehnică de reprezentare vizuală a unor concepte, idei și a legăturilor logice dintre ele.
Folosită corect, harta conceptuală duce cu siguranță la ușurarea reprezentărilor cunoștințelor deja dobândite, permite vizualizarea relațiilor descoperite de grup, facilitează înțelegerea și sporește cunoașterea, ușurează aplicabilitatea cunoștințelor, întrucât harta conceptuală formează interacțiuni și interdependențe între concepte, dezvoltă memoria vizuală la copii.
Bibliografie
Breban, S, Gongea,E, Fulga,M. – „Metode interactive de grup” – Ed. Arves.
Curriculum pentru educație timpurie, 2019.