Generația Alpha este cea mai nouă cohortă generațională, care urmează după generația Z, din care fac parte copiii născuți în perioada 2010-2025. Cu o vârstă de aproximativ 14 ani, toți membrii acestei generații sunt copii.
„Relevată de un cercetător în domeniul generațiilor, Mark McCrindle (2008), generația Alpha este numită după prima literă a alfabetului grecesc, Alpha. Predecesorii lor imediați, Generația Z, marchează sfârșitul alfabetului latin în seria de denumire a generațiilor, deschizând calea pentru Generația Alpha, care marchează începutul noii generații.” (Jha, 2020, p. 2)
Copilăria lor a fost influențată de tehnologie și de personalizare. În timp ce Generația Z a văzut o creștere a personalizării, generația Alpha a experimentat personalizarea, unde orice, de la borcane de Nutella și cutii de Coca-Cola până la cărți pentru copii, poate fi comandat cu numele lor (McCrindle & Fell, 2021, apud Thomas, 2024, p. 20).
Generaţia Alpha în spațiul românesc, este prima generație care se naște şi creşte complet în secolul XXI, fiind considerată cea mai tehnologizată generație până în prezent. Ca și delimitare temporală privind evenimentele social-istorice, aceasta are debutul imediat după intrarea României în Uniunea Europeană (2007), într-o lume dominată de tehnologie, digital și smartphone-uri. Față de generațiile anterioare, care s-au confruntat cu schimbări şi transformări sociale, istorice şi politice, precum tranziția de la regimul comunist la democrație, economia de piață sau introducerea tehnologiei în lume, această generație s-a născut cu toate acestea lucruri deja stabilite.
În studiul Visa privind generația Alpha, realizat de Opinium Research pe un eșantion de 500 de copii din România cu vârste între 8 și 14 ani, în perioada 15 – 22 august 2023, s-au constatat următoarele:
- „Peste trei sferturi dintre copiii care au participat la studiu (78%) au câștigat bani pe cont propriu în ultimul an, iar cei mai mulți dintre aceștia (46%) au obținut veniturile ca urmare a unor activități prin care și-au ajutat părinții sau alți membri ai familiei.
- Dintre copiii români care au câștigat bani prin forțe proprii în ultimele 12 luni, aproape două treimi (61%) au folosit tehnologia pentru acest lucru. Rețelele sociale (50%) sunt cea mai comună tehnologie utilizată pentru a face bani, urmate de platformele de streaming online (24%), design software (14%), programare și AI (11% fiecare).
- Aproape o treime (29%) dintre copii preferă să plătească pentru cumpărături fie cu un card fizic, fie cu portofelul mobil. Mai mult, copiii români au una dintre cele mai accentuate preferințe pentru utilizarea portofelelor mobile din regiune (10%), alături de Cehia (11%) și Slovacia (11%).
- Întrebați cu privire la așteptările legate de viitorul loc de muncă, aproximativ unul din trei (29%) respondenți aparținând generației Alpha crede că inteligența artificială va fi parte integrantă a activității lor profesionale, la fel și realitatea virtuală sau augmentată (27%). Peste o treime (37%) dintre respondenții din România cred că vor folosi rețelele sociale la viitorul job, iar un procent similar (34%) cred că vor folosi tehnologii de comunicare, precum email sau video-conferințe.
- Aproape trei din patru copiii învață despre cum pot câștiga bani din familie (73%), apoi de la creatorii de conținut (37%), de la profesori (25%) și prieteni (23%).
- Când vine vorba de sursele de inspirație ale copiilor, imaginația se situează pe primul loc (50%), depășind rețelele sociale și creatorii de conținut (45%), jocurile online (43%) sau discuțiile cu prietenii (42%). De altfel, România este țara cu cel mai mare procent de copii care își găsesc inspirația citind (35%) și cel mai mic procent de respondenți care se inspiră de pe platforme sociale și conturile creatorilor de conținut.” (Studiu Visa, 2023)
Astfel, luând în considerare toate cele de mai sus, generația Alpha reprezintă un nou capitol în evoluția societății, cu un potențial de a remodela modul în care trăim, lucrăm și interacționăm, având la dispoziție tehnologia și resursele necesare pentru a rezolva provocările globale în moduri inovatoare și sustenabile.
Referințe bibliografice
• Danilova, L. (2023). Educational needs of the Generation Alpha. Izvestiya of Saratov University. Educational Acmeology. Developmental Psychology, 12, 58–67. doi.org/10.18500/2304-9790-2023-12-1-58-67
• Jha, A. (2020). Understanding Generation Alpha. doi.org/10.31219/osf.io/d2e8g
• McCrindle, M., & Fell, A. (2020). UNDERSTANDING GENERATION ALPHA.
• Susanti, A. (2023). Digitalization of Media Create Precocious Alpha Generation: -. Jurnal Spektrum Komunikasi, 11, 187–197. doi.org/10.37826/spektrum.v11i2.474
• Thomas, M. (2024). Chapter 2 Generation Alpha and Learning Ecosystems: Skill Competencies for the Next Generation (pp. 19–46). doi.org/10.4018/979-8-3693-1536-1.ch002