Acest articol este dedicat în principal colegilor de educație fizică din unitățile școlare care vor găzdui inspecțiile speciale la clasă pentru examenul de titularizare, al căror grafic va fi afișat în data de 29 mai.
În perioada următoare, inspectoratele școlare vor solicita fiecărei catedre implicate în susținerea inspecțiilor temele de lecție și unitățile de învățare/ tematice, conform planificărilor fiecărui cadru didactic. Această situație va trebui, probabil, transmisă în decurs de câteva ore de la primirea solicitării.
Astfel, dacă la clasele unui anumit cadru didactic vor exista inspecții în perioada 8–12 iunie, acesta trebuie să verifice planificarea anuală și planificarea calendaristică modulară pentru a extrage exact conținuturile care se realizează în această perioadă.
Spre exemplu, eu am programat pentru luna iunie, la clasele V–VIII, calități motrice combinate ca temă secundară și deprinderi motrice din jocuri sportive. Pentru temele secundare de lecție nu este necesară proiectarea unei unități tematice, așa cum se procedează în cazul temelor principale.
Temele și unitățile de învățare, conform planificării anuale și proiectării unităților tematice, ar putea fi:
Clasa a V-a
Temele lecției: 1. Capacități coordinative în regim de viteză; 2. Învățarea acțiunii tactice „dă și du-te”.
Unitatea de învățare/tematică: Calități motrice combinate; Baschet
Clasa a VI-a
Temele lecției: 1. Dezvoltarea vitezei în regimul capacităților de coordonare; 2. Acțiuni tactice specifice așezării în atac: „în potcoavă”, cu un pivot.
Unitatea de învățare/tematică: Calități motrice combinate; Baschet
Clasa a VII-a
Temele lecției: 1. Apărarea „om la om” în jumătatea proprie de teren; 2. Dezvoltarea rezistenței în regim de forță.
Unitatea de învățare/tematică: Baschet; Calități motrice combinate
Clasa a VIII-a
Temele lecției:1. Depășirea; 2. Dezvoltarea forței în regim de rezistență.
Unitatea de învățare/tematică: Baschet; Calități motrice combinate
Alți colegi pot avea alte combinații de teme de lecție, în funcție de planificare.
Clasa a VIII-a
Temele lecției: 1. Startul de sus și lansarea din start; 2. Contraatacul cu intermediar.
Unitatea de învățare/tematică: Alergarea de rezistență; Handbal
Clasa a VII-a
Temele lecției: 1. Aruncarea mingii de oină, cu pas încrucișat, la distanță; 2. Preluarea de jos cu două mâini.
Unitatea de învățare/tematică: Aruncarea mingii de oină; Volei
Dacă profesorul de la clasă, din motive obiective, nu a reușit să parcurgă unitatea tematică conform planificării, în special în cazul jocurilor sportive, este de preferat și corect să aleagă teme de lecție mai simple, de exemplu, în locul acțiunii tactice „dă și du-te”, poate fi aleasă o structură tehnică simplă, dribling și aruncare la coș de pe loc sau din săritură.
În perioada lunii iunie nu pot exista teme de lecție specifice lunilor de iarnă, precum gimnastica acrobatică și săriturile la aparate.
Așa cum am precizat și în articolul publicat pe platforma EDICT, edict.ro/analiza-la-rece-a-temelor-propuse-pentru-lectiile-de-educatie-fizica-din-cadrul-inspectiilor-speciale-ale-examenului-de-titularizare/, atletismul, gimnastica, baschetul, fotbalul, handbalul etc. nu sunt teme; ștafetele, parcursurile aplicative și jocurile de mișcare nu sunt teme, ci mijloace sau modalități de realizare a unor teme; circuitul, izometria și intervalul nu sunt teme, ci procedee metodice de dezvoltare sau educare a unor calități motrice.
„Ca principale reguli de formulare a temelor de lecție reținem:
– pentru calități motrice, temele se formulează prin enunțarea formei de manifestare căreia ne adresăm. De exemplu: «viteza de reacție», «viteza de execuție», «forță în regim de rezistență», «coordonare oculo-manuală» etc.;
– pentru deprinderi motrice, tema va menționa:
• procedeul tehnic sau structura tehnică ce urmează a fi predată în cadrul lecției: «aruncarea la poartă din săritură», «pasă cu două mâini de piept – alergare – prindere – oprire într-un timp – dribling – aruncare la coș din dribling» etc.;
• acțiunea tactică: «dă și du-te», «demarcajul» etc.;
• elementul de gimnastică acrobatică sau succesiunea de elemente: «podul de sus», «stând pe mâini – rostogolire» etc.;
• săritura la aparate: «săritură cu rostogolire pe ladă», «săritură cu sprijin depărtat peste capră» etc.;
– în cazul temelor din atletism: dacă deprinderile sunt în faza de învățare, se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. De exemplu, la alergarea de viteză putem avea ca temă «pasul accelerat de viteză» sau «startul de jos»; dacă această deprindere se află în stadiul de consolidare, tema de lecție va fi chiar proba respectivă: «alergarea de viteză».”
(DRAGNEA, A. (coord.), 2006. Educație fizică și sport – teorie și didactică. Editura FEST, București, p. 190)
O altă regulă de bază a metodicii educației fizice este programarea calității motrice viteză sau a capacității de coordonare ca primă temă și a rezistenței sau forței ca ultimă temă în cadrul lecției. Nu se programează în cadrul unei lecții două teme dedicate dezvoltării calităților motrice.
Ca o concluzie, repet ceea ce am precizat și în articolul menționat anterior: „nu putem afirma cu tărie că profesorii care au propus teme de lecție formulate incorect nu sunt cadre didactice bune. Disciplina educație fizică este una practică și nu se operează cu conținuturi teoretice la fiecare lecție. Acești profesori pot fi iubiți de elevi și apreciați de colegi și părinți, însă, pentru că nu își reîmprospătează cunoștințele teoretice, fac greșeli în privința modului corect de formulare a temelor de lecție și a unităților de învățare/ tematice.”
Bibliografie
1. Cârstea Gh. (1999), Metodica educației fizice școlare, București, A.N.E.F.S.
2. Dragnea, A. (coord.) (2006), Educație fizică și sport – teorie și didactică, Editura FEST, București.