Sistemul românesc de învățământ este centrat pe formarea de competențe. Elevul este văzut ca un individ dinamic, care dorește să fie parte activă a formării sale.
În termeni pedagogici, competenţa este capacitatea elevului de a mobiliza (identifica, combina şi activa) un ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi valori pentru a realiza familii de sarcini de învăţare. În principiu, competenţa poate fi considerată ca o disponibilitate acţională a elevului, bazată pe resurse bine precizate, dar şi pe experienţa prealabilă, suficientă şi semnificativ organizată. Se materializează în performanţe ale elevului, predictibile în mare măsură pe baza prestaţiilor anterioare.
Ca rezultat al proceselor de învățare, competențele sunt definite, în perspectiva Recomandării europene, ca ansamblu structurat de cunostințe, abilități și atitudini.
- cunoștințele – reprezintă un ansamblu de informații factuale, concepte, idei, teorii validate și care sprijină înțelegerea unei discipline sau a unui domeniu de cunoaștere.
- abilităţile – reprezintă utilizarea cunoașterii existente în vederea atingerii unor rezultate teoretice care implică gândirea logică, analitică şi creativă, sau practice care implică manualitate, utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente, etc. care fac referire la transferul cunoștințelor și abilităților, la rezolvarea de probleme, la reflecția critică, creativitate.
- atitudinile – descriu modalități de raportare la idei, persoane sau situații.
Ele vor fi însoţite de indicatori de performanţă proiectaţi în funcţie de particularităţile elevilor, astfel încât fiecare competenţă are un anume nivel de realizare la sfârşitul claselor primare şi alt nivel, la sfârşitul învăţământului gimnazial.
Tipuri de competențe: (1) Competențe cheie, (2) Competențe generale (3) Competențe specifice. Toate aceste trei tipuri de competenţe se regăsesc în curriculumul naţional şi formează profilul elevului, absolventului.
(1) Competențele cheie sunt transversale, se formează, se dezvoltă și se diversifică pe întreaga durată a școlarității. Abilități de ordin înalt precum gândirea critică, rezolvarea de probleme, negocierea, creativitatea, abilități analitice și interculturale sunt incluse în ansamblul competențelor cheie. În sistemul românesc de învățământ operăm cu opt competențe cheie: competenţa de literație (competența de comunicare în limba română); competenţa lingvistică în mai multe limbi (competența de comunicare în limbi străine); competenţa digitală; competenţa matematică și competență în ştiinţe, tehnologie și inginerie; competenţa de dezvoltare personală, socială și de a învăța să înveți; competența civică; competenţa antreprenorială; competenţa de sensibilizare şi exprimare culturală.
(2) Competențele generale reprezintă finalități dezirabile în termeni de achiziții dobândite de elevi prin parcurgerea unei discipline de studiu, pe parcursul unui întreg ciclu școlar (preșcolar, primar, secundar inferior, secundar superior). Competențele generale exprimă contribuția fiecărei discipline/modul de pregătire la profilul de formare asociat ciclului școlar și, prin aceasta, la dezvoltarea uneia sau mai multor competențe-cheie, considerând și relația mono-/ inter-/ trans-disciplinaritate (corelate unui domeniu de cunoaștere) – competențe cheie (mai generale și mai transferabile în contexte și domenii largi).
(3) Competențele specifice reprezintă achiziții dobândite de elevi prin parcurgerea unei discipline de studiu, pe durata unui an școlar. Competențele specifice reprezintă etape sau niveluri de realizare/ performanță în procesul de dezvoltare a competențelor generale și sunt derivate direct din acestea. Dobândirea de competențe specifice este corelată cu evaluări de tip formativ, iar la nivel de sistem cu evaluări cu scop de monitorizare și feedback.
Abordarea curriculumului pentru clasele primare în manieră integrată, planificarea conținuturilor și a unităților de învățare axându-ne pe competențele prevăzute în programa școlară, utilizarea metodelor interactive, derularea unor proiecte educaționale sau tematice, a unor activități extracurriculare sunt câteva din modalități practice de abordare didactică care contribuie la formarea și dezvoltarea competențelor specifice și generale contribuind astfel la conturarea profilului absolventului de clasa a IV-a din perspectiva competențelor cheie de nivel elementar.
Pentru exemplificare, voi prezenta un proiect educațional desfășurat cu elevii clasei a II a, evidențiind activitățile de învățare desfășurate pe parcursul derulării proiectului și competențele cheie la dezvoltarea cărora au contribuit.
PROIECT EDUCAȚIONAL: „Călătorie în lumea poveștilor”
Consider că un demers didactic centrat pe atingerea competențelor cheie abordează conținuturile într-o manieră interdisciplinară, transdisciplinară și transcurriculară favorizând astfel implicarea activă a elevului în procesul de învățare, valorificându-i cunoștințele, priceperile, deprinderile însușite atât în cadru formal, cât și nonformal și informal.
Prin derularea acestui proiect, mi-am propus să sporesc interesul elevilor față de lectură, familiarizarea lor cu personalități ale literaturii române și universale, realizând astfel un important act cultural și educativ. Astfel, pe parcursul anului școlar, am desfășurat activități în cadrul cărora elevii au citit texte din literature română și universală : Hoțul, Stupul lor , de Tudor Arghezi; Povestea unui om leneș, de Ion Creangă; Făt–Frumos când era mic, de Octav Pancu-Iași; Balada unui greier mic, de George Topîrceanu; vol. Să stăm de vorbă fără catalog, de Mircea Sântimbreanu; cărțile: Matilda, de Roald Dahl; Diresctorul școlii mele este un șobolan- vampir, de Pamela Butchart, Dragonul tatălui meu, de Ruth Stiles Gannett, și au aflat informații despre autorii acestora.
Am urmărit dezvoltarea competențelor cheie astfel:
1. Competența de comunicare în limba română
– Citirea unor texte în vederea desprinderii informațiilor esențiale;
– Vizionarea unor scurte filmulețe despre diverși scriitori români și străini;
– Formulare de întrebări și răspunsuri referitoare la materialul audiat sau citit;
– Conversații pe teme date și exprimarea opiniei în legătură cu textul citit;
– Jocuri de rol;
– Crearea propriilor povești, poezii, cântece și prezentarea lor în cadrul activităților;
2. Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie
– Recunoașterea unor fenomene din natură;
– Formulare și rezolvare de exerciții și probleme inspirate din textele citite;
3. Competența digitală
– Utilizarea calculatorului, accesarea internetului în scopul culegerii unor informații;
– Utilizarea platformelor și a softurilor educaționale în vederea prezentării într-un mod activ și atractiv a anumitor informații;
4. Competența „a învăța să înveți”
– Utilizând metode și procedee care să-l implice activ pe elev în procesul de învățare urmărind dezvoltarea gândirii, stimularea creativității, dezvoltarea motivației pentru cunoaștere, acest demers a condus spre formarea unor deprinderi de muncă intelectuală necesare continuării studiului în mod independent;
–Portofoliul cu lucrările elevilor, fișe de lectură;
5. Competențe civice
– dezvoltarea spiritului de echipă, a comunicării și a colaborării între elevi în vederea realizării sarcinilor de grup primite;
– cultivarea unor trăsături morale și de caracter: respectul, toleranța…..;
6. Spiritul de inițiativă și de antreprenoriat
– implicarea în organizarea și realizarea unor expoziții cu desenele pe care le-au făcut în urma textelor citite;
7. Sensibilizare și exprimare culturală
– vizionarea unor filme, audiții;
– vizitarea unor biblioteci sau librării și observarea organizării spațiului, a standurilor cu carte;
Bibliografie
1. CNPEE- Programe școlare
2. Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea curriculumului național. Document de politici educaționale, București.