Știm cu toții că reţelele de socializare captivează atenția copiilor şi adolescenţilor, aceștia fiind tentați să le acceseze din ce în ce mai des, de foarte multe ori pe zi. În mediul online, pe diferite platforme ei îşi fac cunoştinţe noi, cultivă prietenii, împărtășesc emoții și sentimente sau organizează diferite activități, întâlniri. Au libertatea de a posta cu efort minim poze, clipuri şi texte proprii, pe care le distribuie în grupul de prieteni, sau în alte comunități ce împărtășesc aceleași principii, interese sau aceleași pasiuni.
Reţelele de socializare oferă mijloace care îi ajută să se reprezinte şi să se redescopere mereu prin interacţiunea cu alţi copii și adolescenţi, prin schimbul de idei și informații, încercând să afle în mod activ și interactive, cine sunt, cum sunt şi cine își doresc să fie.
Trăim într-o lume digitală în continuă schimbare, iar reţelele de socializare au evoluat semnificativ în ultimii ani, oferind oamenilor posibilitatea de a se conecta și de a comunica pe scară largă, în timp real, indiferent de locul de unde sunt accesate. O reţea care astăzi este puțin cunoscută și accesată poate fi peste câteva luni hit-ul momentului, cea mai utilizată rețea, în detrimentul reţelelor actuale care îşi pierd din popularitate. Totul este în schimbare!
Fără să conștientizeze pericolul, copiii accesează reţelele de socializare din ce în ce mai mult, dezvoltând o dependenţă ce le afectează comportamentul social într-un mod negativ. Ei au tot timpul deschisă legătura la cele mai multe din rețelele sociale, postează frecvent (poze, selfie-uri, check in), deoarece doresc să-și creeze o imagine de sine, iar pentru susţinerea acestei imagini (practic, o identitate virtuală), au nevoie de cât mai multe like-uri şi de cât mai multe comentarii. Toate acestea le alimentează stima de sine, care însă nu este o stimă de sine reală, fiind determinată de părerile altora și nu ca o reflexie a propriilor experiențe de viață.
Activitățile desfășurate cu copiii și adolescenții trebuie să-i determine să conștientizeze că odată cu creşterea dependenţei de rețelele de socializare, confuzia dintre viața reală şi viața din spaţiul virtual se măreşte, se schimbă modul de percepție a realității, se pierde identitatea, dar scade în același timp și puterea de autocontrol. De multe ori ei constientizează excesul, dar nu au nici o dorință de a schimba ceva. Trăiesc ca într-un vis!
Pe parcursul săptămânii 26 februarie – 1 martie, folosind o broșură cu informații utile privind fenomenul FOMO (Fear of Missing Out), toți elevii care frecventează activitățile Palatului Copiilor Bistrița au participat la ateliere cu teme precum FOMO vs JOMO – Responsabilizare, decizii informate și echilibrate”, „FOMO vs JOMO – Riscuri și vulnerabilități în mediul online”, „Echilibru în gestionarea vieții digitale și a conexiunilor sociale” și „Trăiește-ți viața ca protagonist, nu ca spectator!”. Elevii au fost informați despre ce este fenomenul FOMO și cum se manifestă, au definit termenul „social” (interacțiunea cu alte persoane prin schimbul de informații reciproce) și termenul „media” (un instrument de comunicare, de actualitate, cum ar fi Internetul).
Pentru a stabili gradul de impactare FOMO, copiii au vizionat un material media, realizat de Organizația Salvați Copiii, pus la dispoziție tuturor cadrelor didactice, părinților și elevilor interesați, pe platforma oradenet.ro/copii-si-tineri/resurse-informationale/ . Apoi au răspuns la un set de întrebări (Ce sunt și cum funcționează rețelele de socializare?, Ce îi atrag pe aceste rețele de socializare?, Dacă sunt conștienți de capcanele care se ascund la fiecare click distanță?, De la ce vârstă au cont pe rețelele de socializare?, Cât timp petrec online și cât timp cred ei că ar fi normal să fie conectați?, Când cred ei că putem vorbi de o dependență de rețele sociale?, Ce efecte poate avea această dependență asupra pregătirii pentru activitatea școlară?, Se poate reduce timpul alocat socializării online prin aplicarea de pedepse?, Și care ar fi exemple de astfel de pedepse? ). Toate aceste demersuri au avut ca scop inițierea unor discuții referitoare la experiența lor personală, evident oferindu-li-se posibilitatea de a povesti atât cât ei își doreau, pentru a se simți confortabil.
Impactul FOMO asupra sănătății este atât la nivel emoțional (stres și anxietate, adoptarea unor comportamente și atitudini toxice, riscante sau impulsive doar din dorința de a fi acceptat în anumite grupuri sociale), dar și la nivel fizic(reducerea drastică a orelor de somn, dureri de cap și senzație de oboseală, lipsă de motivație și epuizare).
Dar pentru că orice problemă are și o rezolvare, copiii au aflat informații și despre fenomenul JOMO adică „Joy of Missing Out” sau „Bucuria de a rata”, opusul lui FOMO.
JOMO reprezintă tocmai renunțarea la dependența de rețelele de socializare și mass-media, reconectarea la momentul prezent, la viața reală, reconectarea cu familia, prietenii din viața reală, natura.
Pe parcursul activităților copiii și adolescenții au aflat informații prețioase despre modul în care ar putea să acționeze pentru a diminua fenomenul FOMO, din viața lor sau a prietenilor și colegilor.
Cum să dezvolți mentalitatea JOMO?
- Planifică-ți atent timpul liber: îndreaptă-te către conexiuni semnificative, activități creative și relaxante și găsește bucuria offline.
- Alege detoxifierea digitală, prin stabilirea unui program clar de deconectare digitală și conectarea la prezent.
- Fă o listă cu activitățile și îndeletnicirile care îți aduc o bucurie reală, autentică, o stare de bine și dorința de a le desfășura frecvent.
- Găsește timp pentru a avea grijă de tine, de sănătatea ta mintală și fizică( o plimbare cu bicicleta în parc sau oriunde în natură, ascultarea muzicii preferate, a compozitorilor preferați).
Copiii au acceptat provocarea realizării de mesaje motivaționale sub forma de flyere, postere, atât pe suport de hârtie, dar și în format digital. Acestea au fost distribuite colegilor, prietenilor, familiei, reprezentând o adevărată campanie de informare și conștientizare privind fenomenul FOMO.
Toți copiii și tinerii participanți la activități, au primit propunerea de a completa un jurnal – care constă în auto-monitorizarea zilnică a obiceiurilor legate de folosirea rețelelor sociale pentru minim 5 zile consecutive. Fiecare elev a primit fișa de lucru tipărită, în care să noteze gânduri, observații, emoții etc. de 2-3 ori pe zi. Informațiile notate zi de zi sunt confidențiale și au scopul de a-i ajuta, pe fiecare dintre ei, să descopere prezența și impactul emoțiilor negative cauzate de FOMO. Acesta este un fenomen al zilelor noastre și important este să conștientizăm prezența lui, să încercăm să-l ținem sub control sau să avem înțelepciunea de a transforma impactul negativ în unul benefic.
Recunoașterea anumitor emoții negative este primul pas spre acceptarea lor și ulterior remedierea prin activități cu efect pozitiv.