Revenind asupra sensului global al educației, aceasta însumează trei roluri marcante: unul personal (axat pe talentele și sensibilitățile individuale), unul cultural (se referă la înțelegerea profundă a lumii), unul economic (responsabil cu formarea abilității pentru a-și câștiga existența). Pentru a fi duse la îndeplinire, sistemul de educație își propune obiective care sunt realizabile pe baza unor modele.
Tendința actuală de a contribui la modelarea personalității viitorului cetățean responsabil al societății ia amploare din ce în ce mai mult atât prin educația formală, cât și prin cea nonformală sau informală, ultimele cu referire la programele de mobilități internaționale. Și prin cadrul acestor activități se au în vedere „cei patru piloni educației” ai modelului Jacques Delors, și anume:
A învăța să știi se referă la faptul că prin intermediul educației formale se dobândesc cunoștințe teoretice din toate domeniile de interes. De exemplu la geografie se studiază continentele, localizându-se țările care le alcătuiesc sau la disciplina Limba engleză se însușește această modalitate de comunicare de circulație internațională, pregătindu-i pe elevi pentru experiențe pe care urmează să le trăiască în afara mediului familiar ți implicit, cel familial.
A învăța să faci, care presupune capacitatea de a lucra în echipă, de adaptare în diferite contexte sociale atât locale, naționale, cât și internaționale. Acest fapt poate fi problematic pentru tineri, dar ocazia de a participa la Programul Erasmus+, a dat șansa unui grup de elevi, mai exact doisprezece, împreună cu trei profesori însoțitori de la Școala Gimnazială „Sf. Ilie” Toplița, jud. Harghita, să devină un grup omogen și bine consolidat, în cadrul mobilității desfășurate în Turcia, Antalya, în perioada 7 – 11.04.2025. Aceste activități se regăsesc și în cadrul educației nonformale și informale, deoarece atât elevii români și turci, cât și însoțitorii implicați s-au antrenat în dialoguri interculturale, promovându-și propriul patrimoniu. Astfel, elevii români au participat la interacțiuni de comunicare în limba engleză. Elevii turci au pregătit un material despre ceea ce ar trebui cunoscut despre țara lor cu referire la unele tradiții și obiceiuri. Și elevii școlii invitate au vorbit despre orașul Toplița, despre obiective importante de vizitat, legende locale, au prezentat autori de literatură și nu în ultimul rând, au vorbit despre viața și activitățile pe care ei le desfășoară de zi cu zi.
A învăța să trăiești împreună cu ceilalți se regăsește în astfel de deplasări, deoarece cultivă empatia față de ceilalți, ceea ce duce la înțelegerea reciprocă și implicit, la pace, având în vedere vremurile tulburi, marcate de războaie din această perioadă. Trecutul istoric al țării noastre și al Turciei dezvăluie conflicte determinate de ocupația Imperiului Otoman, dar astăzi se promovează buna pace și înțelegerea chiar și prin colaborări aparent nesemnificative ca acestea, dar verigi importante în conviețuirea globală. Astfel, elevii au interacționat în diferite jocuri de cunoaștere, precum Bingo, s-au antrenat în dansuri turcești și românești. Cel mai important este faptul că s-au legat prietenii.
Aceste aspecte au fost integrate și în cadrul unui Proiect eTwinning ”My european city: Legends, Literature and Lifestyle”, propunându-și să demonstreze apartenența europeană a fiecărui oraș reprezentat de elevii angrenați. Au participat parteneri din nouă țări europene cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani, elevi de gimnaziu. Toate materialele realizate de ei au furnizat subiectul unui concurs Kahoot internațional la care au avut posibilitatea să participe toți copiii implicați în proiect, soldat cu două premii câștigătoare din partea echipei amintite la pilonul anterior.
A învăța să fii reprezintă un cumul al potențialului elevilor, exersându-și astfel memoria privind cunoștințele lingvistice, turcești și englezești, aceștia comunicând în limba engleză și turcă. Competențele de comunicare conduc la conturarea imaginii de sine. Au descoperit similitudini între cuvinte românești și turcești ca de exemplu: ciorba, balama, doldora, taman, rahat etc., un factor ce determină dezvoltarea inteligenței. Au manifestat reacții afective față de colegii turci și au admirat stilul tradițional vestimentar, arhitectura clădirilor, în special a moscheilor, a siturilor romane, și nu în ultimul rând a specificului reliefului care îmbină muntele cu marea, Munții Taurus și Marea Mediterană, cascadele turcoaz, toate acestea contribuind la dezvoltarea gustului estetic și a gândirii critice.
Prin intermediul acestor piloni, se creează legături între educația formală și educația nonformală sau informală, creând tineri cu personalități care să fie capabili să înfrunte viața personală, cea profesională și nu în ultimul rând, viața socială. Elevii trebuie stimulați de a aplica cunoștințele asimilate în școală în viața de zi cu zi, iar experiențele extrașcolare sau extracurriculare să fie surse de instruire, de asimilare de noi cunoștințe.
Prezentul raport are ca scop analiza feedback-ului oferit de elevii participanți la programul Erasmus+, desfășurat în Manavgat, Turcia, în perioada aprilie 2025. Răspunsurile au fost colectate anonim, printr-un chestionar online cu 10 întrebări, și reflectă percepția elevilor asupra organizării, integrării sociale, activităților educative și beneficiilor personale obținute în urma mobilității.
Analiza rezultatelor chestionarului
Cum ai evalua, în general, experiența ta în cadrul programului Erasmus+?
• – Excelentă: 11 răspunsuri (91.7%)
• – Foarte bună: 1 răspunsuri (8.3%)
Cât de bine te-ai simțit integrat în grupul de elevi internaționali?
• – Foarte bine: 10 răspunsuri (83.3%)
• – Bine: 2 răspunsuri (16.7%)
Cum apreciezi activitățile desfășurate în timpul programului?
• – Foarte interesante și utile: 11 răspunsuri (91.7%)
• – Interesante, dar nu foarte utile: 1 răspunsuri (8.3%)
Cum ai evalua comunicarea cu organizatorii programului din Turcia?
• – Foarte eficientă: 10 răspunsuri (83.3%)
• – Eficientă: 2 răspunsuri (16.7%)
Ai considerat cazarea și masa oferite ca fiind satisfăcătoare?
• – Da, foarte bune: 11 răspunsuri (91.7%)
• – Da, destul de bune: 1 răspunsuri (8.3%)
Ai considerat activitățile culturale interesante și bine organizate?
• – Da, toate: 9 răspunsuri (75.0%)
• – Majoritatea: 3 răspunsuri (25.0%)
Te-ai simțit în siguranță pe tot parcursul mobilității?
• – Da, mereu: 10 răspunsuri (83.3%)
• – În cea mai mare parte: 2 răspunsuri (16.7%)
Cum apreciezi sprijinul primit din partea profesorilor însoțitori?
• – Excelent: 11 răspunsuri (91.7%)
• – Foarte bun: 1 răspunsuri (8.3%)
Cât de utilă consideri această experiență pentru dezvoltarea ta personală și profesională?
• – Foarte utilă: 10 răspunsuri (83.3%)
• – Utilă: 2 răspunsuri (16.7%)
Ai recomanda această experiență și altor elevi?
• – Da, cu siguranță: 12 răspunsuri (100.0%)
Concluzii generale
Majoritatea participanților au evaluat pozitiv atât organizarea activităților, cât și sprijinul primit din partea profesorilor însoțitori. În mod special, activitățile culturale și integrarea în grupurile internaționale au fost apreciate ca fiind utile și interesante. Cazarea, masa și condițiile de siguranță au fost, de asemenea, bine cotate.
Elevii au perceput experiența Erasmus+ ca fiind extrem de valoroasă, ceea ce demonstrează încă o dată că educația permite indiferent prin natura ei, formarea viitorului adult al societății.
Recomandări pentru viitor
– Continuarea organizării de astfel de proiecte, cu accent pe interacțiunea interculturală.
Bibliografie
Florentina Sâmihăian, „Finalitățile globale ale educației”, în O didactică a limbii și literaturii române: provocări actuale pentru profesor și elev”, București, Art, 2014, p. 17.
Florentina Sâmihăian, „Valorizarea experiențelor de învățare nonformală”, în O didactică a limbii și literaturii române: provocări actuale pentru profesor și elev”, București, Art, 2014, p. 349.