În perioada 15-19 mai 2023 am participat la un Program Erasmus de tip JobShadow în Finlanda, la Școala Primară Mutala, din localitatea Joensuu. Am asistat timp de o săptămână la orele desfășurate de către o profesoară, la clasa a IV-a. Finlanda este în topul țărilor în ceea ce privește educația elevilor. Sistemul de educație finlandez, fie că ne referim la alfabetizare sau STEM, este dat ca exemplu pozitiv la nivel mondial. Acest sistem funcționează atât de bine și este considerat un far educațional deoarece se pune accent pe pedagogia pozitivă, pe starea de bine creată elevilor și pe faptul că de la vârste foarte fragede, copiii sunt lăsați să se descurce singuri.
Profesorii finlandezi aplică o serie de măsuri care susțin starea de bine nu doar instruirea elevilor. După fiecare 45 de minute de învățare, elevii au o pauză de 15 minute. În aceste pauze toți copiii ies afară, pot pleca să se plimbe pe bicicletă, ei venind la școală pe bicicletă sau pe jos. Părinții nu îi însoțesc la școală și nici nu sunt nevoiți, nici obligați să îi ia de la școală.
La nivel național, în toate școlile din Finlanda se derulează două proiecte: unul se referă la accesul la o masă gratuită, iar celălalt la stimularea activităților fizice. Masa în școli are valoare nutrițională foarte bună, îi învață pe copii despre alimentația sănătoasă și, de asemenea pentru atunci când vor fi adulți, să facă alegeri bune să sănătoase. Faptul că masa este gratuită elimină discriminarea socială, toți copiii fiind egali în timpul mesei.
În ceea ce privește proiectul referitor la stimularea activităților fizice, elevii finlandezi sunt încurajați să facă mișcare. Ei se deplasează pe jos sau cu bicicletele, dar practică și sporturi ca fotbal sau baseball, acesta din urmă fiind sport național. La o oră de educație fizică, copiii au făcut o drumeție în jurul școlii pentru ca aceștia să fie pregătiți pentru o excursie pe care urmau să o efectueze.
Profesorii finlandezi nu sunt evaluați periodic așa cum se întâmplă în sistemul nostru de învățământ. Acest lucru se datorează procesului riguros de selecție al profesorilor finlandezi. Aceștia trebuie să aibă master în pedagogie, iar cei care pătrund în sistemul de învățământ sunt, de obicei, șefii de promoții. Discutând cu directorul școlii, a spus că au două întâlniri pe an la nivelul așa zisului inspectorat, una la începutul anului școlar și una la sfârșitul anului, iar inspectorul are încredere în director și directorul, la rândul său, are încredere în echipa lui. Dacă un profesor nu se ridică la înălțimea așteptărilor este datoria directorului de școală să soluționeze situația. Profesorii finlandezi nu au inspecții școlare. Ideologia care susține acest demers este încrederea acordată implicării profesorilor și directorilor de școală. Școlile finlandeze se autoevaluează constant. Au săptămânal întâlniri comune unde își împărtășesc problemele, activitățile, bunele practici, inițierea și implementarea unor proiecte.
Școlile din Finlanda sunt susținute de guvern, prin fonduri publice. Școlile se concentrează pe educație și nu pe bugete. Elevii finlandezi încep școala la vârsta de 7 ani cu clasa întâi, iar școala primară durează până la clasa a șasea. Aceștia au același profesor pentru primii 6 ani de educație ceea ce garantează crearea unei relații stabile bazate pe respect și încredere.
Așadar, în Finlanda, copiii de la vârste foarte fragede, 7 ani, se duc singuri la școală, se servesc singuri cu mâncare și se descurcă singuri cu tacâmurile și nu numai. Elevii sunt îndrumați și nu ajutați. Profesorii dau, în general, teme cu final deschis. În felul acesta se încurajează creativitatea copiilor și gândirea lor critică.
De asemenea, profesorii finlandezi au un nivel crescut de autonomie pentru că, deși există un curriculum național, ei aleg care sunt metodele de predare și cum trebuie abordat fiecare elev în parte, fac planuri individualizate de învățare. În fiecare clasă există un ajutor și un profesor pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.
În Finlanda există și școli foarte moderne, însă școala pe care am vizitat-o era o școală veche, dar dotată cu videoproiectoare, calculatoare, tablete. Ceea ce face cu adevărat diferența în sistemul lor educațional este implicarea completă a profesorilor concentrați atât pe procesul de învățare, cât și pe starea de bine a elevilor, cele două funcționând în echilibru. Fiecare activitate se încheia cu autoevaluare, iar copiii erau puși în situația de a spune cum s-au simțit și să argumenteze de ce s-au simțit așa.
În Finlanda, atât părinții, cât și profesorii sunt de părere că cei mici au nevoie de foarte mult timp pentru joacă. Ei consideră că joaca stimulează dezvoltarea cognitivă, socială, emoțională și fizică. La prima oră de finlandeză la care am asistat, copiii s-au jucat jocuri de atenție, ritm, comunicare nonverbală și para -verbală.
Această vizită în școala finlandeză Mutala ne-a atras prin atmosfera relaxată și calmă: nu există țipete, voci agresive, spații restrictive, copiii merg în șosete sau papuci pe holurile școlii și în clase. Stresul are efecte negative asupra predării-învățării, astfel o atmosferă relaxantă și liniștită este vitală pentru profesori și elevi. Copiii lucrează unde se simt confortabil: pe jos, pe holuri, în diverse spații. Au libertate de mișcare.
Vizita în Finlanda și implicit la Școala Primară Mutala, a fost o experiență de succes pe care aș repeta-o oricând.